Navă militară rusă dotată cu rachete de croazieră Kalibr, trimisă în Crimeea

Rusia a trimis o corvetă echipată cu rachete de croazieră Kalibr în baza navală de la Sevastopol, în Crimeea. Corveta Orehovo-Zuievo a fost acceptată în serviciul Flotei militare ruse a Mării Negre în cursul unei ceremonii desfăşurate luni.

Nava militară a finalizat testele şi a sosit luni, pentru prima dată, la baza permanentă din Sevastopol. Corveta dotată cu rachete de croazieră Kalibr va face parte din Brigada 41 a Flotei ruse a Mării Negre.

Corveta Orehovo-Zuievo este o navă multirol, a şaptea din Clasa Buyan-M şi a doua acordată Flotei militare a Mării Negre.

Staţionarea navei militare ruse în Crimeea intervine în contextul tensiunilor dintre Rusia şi Ucraina după incidentul naval produs în Strâmtoarea Kerci.

Săptămâna trecută, Statele Unite au decis să trimită o navă militară în Marea Neagră. Forţele Navale americane au informat Turcia joi că o navă militară din cadrul Flotei a VI-a, staţionată în Italia, va traversa Strâmtoarea Bosfor spre Marea Neagră.

Statele Unite au efectuat, joi, un zbor "extraordinar" deasupra Ucrainei, în cadrul Acordului "Ceruri deschise", pentru reafirmarea angajamentului faţă de această ţară după incidentul militar ruso-ucrainean din Marea Neagră. "Atacul neprovocat al Rusiei asupra navelor ucrainene în Strâmtoarea Kerci din Marea Neagră reprezintă o escaladare periculoasă a seriei de acţiuni din ce în ce mai provocatoare şi ameninţătoare", a anunţat Departamentul american al Apărării. "Statele Unite vor o relaţie mai bună cu Rusia, dar acest lucru nu se poate întâmpla atât timp cât continuă acţiunile ilegale şi destabilizatoare în Ucraina şi în alte zone", a subliniat Pentagonul.

Un tribunal rusesc l-a condamnat la 14 ani de închisoare pe un fost ofițer rus pentru spionaj în favoarea Ucrainei

Un fost ofiţer din cadrul Flotei ruse la Marea Neagră a fost condamnat marţi la 14 ani de închisoare, după ce a fost găsit vinovat de spionaj în favoarea Ucrainei.

Ofițerul rus în retragere Leonid Parhomenko a fost condamnat la 14 ani de închisoare după ce un tribunal militar din localitatea Rostov-pe-Don l-a găsit vinovat că ar fi transmis documente clasificate serviciilor de informații ucrainene.

Parhomenko a fost reținut acum doi ani în portul Sevastopol, din peninsula Crimeea, anexată ilegal de Rusia în 2014. La data arestării era ofițer în marina militară rusească din postul Sevastopol.

Potrivit procuraturii ruse din peninsula Crimeea, ofițerul ar fi transmis informații despre flota rusă de la Marea Neagră serviciilor de informații ucrainene între anii 2003-2005, în schimbul unor bani, și că ar fi primit ordine de la ministerul ucrainean al apărării.

Poroșenko a semnat legea care rupe tratatul de prietenie cu Rusia

Petro Poroșenko a semnat legea privind denunțarea Tratatului de prietenie cu Rusia începând cu data de 1 aprilie anul viitor.

„Legea Ucrainei nr. 0206 cu privire la încetarea acordului privind prietenia, cooperarea și parteneriatul dintre Ucraina și Federația Rusă”. Semnată”, – a scris Poroșenko pe Twitter.

Tratatul de prietenie dintre Ucraina și Rusia a fost semnat la 31 mai 1997 la Kiev și a intrat în vigoare la 1 aprilie 2000 și prevede existența unui parteneriat strategic între cele două țări.

UE adoptă noi sancţiuni împotriva unor ucraineni pro-ruşi

Uniunea Europeană a inclus luni pe lista ei de sancţiuni nouă reprezentanţi ai rebelilor proruşi din estul Ucrainei, fără să aibă însă în vedere noi măsuri punitive împotriva Rusiei în contextul incidentului din Marea Neagră în urma căruia Rusia a sechestrat trei nave militare ucrainene împreună cu echipajele lor.

În schimb, miniştrii europeni de externe, reuniţi la Bruxelles, au anunţat că vor oferi mai multă asistenţă Ucrainei. Potrivit şefei diplomaţiei europene, Federica Mogherini, ei au discutat cu ministrul ucrainean de externe, Pavlo Klimkin, ''ultimele evoluţii din Marea Azov, dar şi, în principal, sprijinul Uniunii Europene pentru Ucraina, pentru poporul ucrainean, pentru integritatea teritorială a ţării''.

Pe lista de sancţiuni a UE au fost acum adăugaţi nouă reprezentanţi locali din provinciile ucrainene separatiste pro-ruse Doneţk şi Lugansk, pentru rolul lor în scrutinul organizat acolo luna trecută de separatiştii pro-ruşi. Persoanele incluse pe această listă, al căror număr a ajuns astfel la 164, plus alte 44 de entităţi, au interdicţie de viză în statele UE şi le sunt îngheţate eventualele active deţinute în aceste state.

''Prin acţiunile lor, ei au subminat şi mai mult integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa Ucrainei'', afirmă blocul comunitar, care ''consideră aceste ''alegeri'' drept ilegale şi ilegitime şi nu le recunoaşte''.

Printre cei adăugaţi de UE pe respectiva listă se numără Leonid Pasecinik, numit în noiembrie lider al rebelilor din Lugansk. ''Omologul'' său din Doneţk, Denis Puşilin, se află pe aceeaşi listă din 2014, fiind şi unul dintre liderii rebeliunii pro-ruse.

Kievul a cerut Uniunii Europene să instituie noi sancţiuni împotriva Rusiei în urma incidentului din Marea Neagră. Însă divizatul bloc comunitar nu va acţiona în curând, sau probabil chiar deloc.

Totuşi, cei 28 de şefi de stat sau de guvern ai ţărilor UE, care se reunesc joi şi vineri la Consiliul European la Bruxelles, ar urma să decidă prelungirea sancţiunilor deja impuse Rusiei în sectoarele bancar, al apărării şi energiei, sancţiuni instituite după anexarea Crimeei şi reînnoite la fiecare şase luni.