Hrană pentru militarii din Ucraina: justiția rusă trădează secretul aprovizionării
"Ziua Bucătăriei Ruse"
Un tribunal rus a dezvăluit informații despre aprovizionarea cu alimente pentru armata rusă staționată în republicile separatiste autoproclamate din estul Ucrainei. După cum se precizează în verdictul tribunalului districtual din Rostov, 1300 de tone de alimente din regiunea Rostov sunt trimise armatei ruse staționate pe pozițiile separatiștilor la fiecare două săptămâni. Moscova a negat întotdeauna prezența soldaților săi în Donbass.
Verdictul Judecătoriei Kirovski din Rostov a fost emis în noiembrie 2021 într-un dosar de corupție penală, iar textul său a fost publicat pe site-ul instanței. Astăzi, în după-amiaza zilei de 16 decembrie, textul sentinței a dispărut de pe site-ul instanței, dar Radio Europa Liberă are o copie salvată a paginii corespunzătoare a site-ului din seara zilei de 15 decembrie cu textul verdictului.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a comentat joi informațiile despre verdictul instanței, care se referă direct la prezența armatei ruse pe teritoriul Ucrainei. Trupe ruse nu s-au aflat nicipodată și nu sunt în Donbass, iar acuzațiile contrare sunt o eroare, a spus Peskov: „Probabil vorbim despre greșeala celor care au scris acest text (verdictul instanței). Pentru că acest lucru este imposibil, nicio armată rusă nu a intrat vreodată pe teritoriul acelor republici autoproclamate. Forțele armate ale Federației Ruse sunt pe teritoriul Federației Ruse ", a spus el, citat de "Interfax".
În același timp, Peskov a precizat că Rusia a furnizat și continuă să furnizeze ajutor umanitar în „Republica Populară din Donbas” („ДНР”) și „Republica Populară din Lugansk” („ЛНР”). Peskov nu a spus însă cum ar fi putut fi comisă o astfel de eroare și cui, în opinia sa, îi era destinată hrana la care se face referire în verdict.
Rusia neagă că ar avea intenția de a lansa un atac în Ucraina, ba chiar acuză Occidentul și NATO de creșterea tensiunilor regionale, inclusiv în Marea Neagră și cere garanții juridice de data aceasta că Alianța Nord-Atlantică va pune capăt extinderii spre est, începând cu Ucraina și că nu va amplasa noi sisteme de arme în apropierea graniței sale vestice.
Ucraina, temă principală pe agenda summit-ului UE de joi; Zelenski în vizită la NATO
Agenda summit-ului de joi, 16 decembrie al liderilor Uniunii Europene va fi dominată de criza migranților din Belarus, pandemia de coronavirus și apariția noii tulpini omicron, energie și tensiunile de la granița dintre Ucraina și Rusia.
UE a îndemnat Rusia să reducă tensiunile regionale provocate de o masare fără precedent de trupe în zona de graniță cu Ucraina, ceea ce a făcut să crească temerile că Moscova ar planifica o incursiune militară în țara vecină. În cazul unui atac, UE, Marea Britanie și Statele Unite au avertizat deja Rusia că vor impune sancțiuni economice de o duritate „fără precedent”.
Rusia, pe de altă parte, neagă că are intenția de a lansa un atac în Ucraina, acuză Occidentul și NATO de creșterea tensiunilor regionale, inclusiv în Marea Neagră și cere garanții juridice de data aceasta că Alianța Nord-Atlantică va pune capăt extinderii spre est, începând cu Ucraina și nu va amplasa noi sisteme de arme în apropierea graniței sale vestice.
Tensiunile dintre Ucraina și Rusia au fost deja în centrul atenției summit-ului Parteneriatului Estic, de miercuri 15 decembrie, la care liderii Uniunii Europene s-au întâlnit cu omologii din Armenia, Azerbaidjan, Georgia, R. Moldova și Ucraina (Belarus face parte din programul Parteneriatului dar nu a fost prezentă la Bruxelles).
În marginea acestui summit, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a discutat cu președintele Franței, Emmanuel Macron și noul cancelar la Germaniei, Olaf Scholz și despre reluarea negocierilor cu Rusia privind conflictul din estul Ucrainei, în formatul „Normandia”.
Creșterea prețurilor la energie și amenințarea unei inflații galopantei sunt de asemenea pe agenda summitului UE. Aceste discuții vor readuce în atenție și controversatul proiect al gazoductului Nord Stream 2, care aduce gaz din Rusia, direct în Germania prin Marea Baltică, ocolind Ucraina. Certificarea gazoductului – un proiect al concernului rus Gazprom - este blocată pentru moment la Autoritatea pentru Reglementare din Germania.
Nord Stream 2 - încă trei obstacole (septembrie 2021)
Gazprom, care deține Nord Stream 2, ar vrea să înceapă exportul de gaze până la sfârșitul anului. Mai sunt trei etape:
1. Tronsoanele conductei trebuie curățate și apoi verificate pentru scurgeri și alte potențiale probleme -se numește etapa de pre-punere în funcțiune. În funcție de tehnica utilizată, ar putea dura trei luni.
2. Nord Stream 2 trebuie să primească un certificat de siguranță de la un certificator independent, recunoscut la nivel internațional, înainte de a fi umplut cu gaz natural. În discuție este o firmă norvegiană.
3. Trebuie să primească aprobarea de la autoritatea de reglementare în energetică din Germania, „Bundesnetzagentur” care va certifica faptul că modelul de propietate și de operare este conform cu reglementările UE privind gazele.
Nord Stream 2 și-a înaintat dosarul pe 11 iunie. Procesul de certificare poate dura până la 10 luni. Sunt o serie de contestații însă „Bundesnetzagentur” ar putea acorda o aprobare provizorie dacă este convinsă că prețurile ridicate la gaz și stocurile scăzute amenință securitatea energetică a Germaniei înainte de iarnă.
Va fi necesară și aprobarea Comisiei Europene, care verifică dacă proiectul respectă legile UE în domeniul energiei, mai precis așa-numitul pachet energetic 3, cel care cere o separare între producătorul de gaz, exportator și distribuitor.
Noua ministră germană de externe, Annalena Baerbock a avertizat că Nord Stream 2 va fi blocat dacă Rusia atacă Ucraina.
Pe de altă parte, gazoductul ar asigura alimentarea cu gaze a pieței europene, care este acum în criză și se confruntă cu o explozie a prețurilor la energie.
Parteneriatul Estic și pasul pe loc
La Bruxelles, Le Soir are un interviu cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, care se află la Bruxelles pentru a lua parte astăzi, miercuri 15 decembrie, la cel de-al șaselea Summit al Parteneriatului Estic, din care mai fac parte: Armenia, Azerbaidjan, Belarus (doar teoretic, pentru că Minskul și-a suspendat participarea în luna iulie), Georgia și Republica Moldova.
În timpul după-amiezii, astăzi, președintele ucrainean Zelenski se va întâlni la Bruxelles cu Emmanuel Macron și cu noul cancelar german Olaf Scholz. În interviul cu Le Soir, Zelenski a cerut încă o dată primirea țării sale în NATO, asta în vreme ce, cum am scris-o ieri, pentru prima oară un responsabil rus, vice-ministrul de externe Serghei Riabkov, adjunctul foarte durului șef al diplomației Kremlinului, Serghei Lavrov, a declarat, pentru agenția RIA-Novosti, că Rusia își rezervă dreptul de a răspunde „militar” în cazul în care NATO continuă să se extindă la frontierele sale, dar mai ales dacă Ucraina este primită în NATO.
Într-o mare analiză publicată astăzi, în ajunul summitului UE de mâine, Le Soir scrie, la Bruxelles, că „Europenii nu pot să-și permită un nou pact de la Ialta (Yalta) al sec. XXI”, doar pentru a-i face pe plac lui Putin.
Conform declarației finale, redactate deja, la care am avut acces, summitul de astăzi al UE cu țările Parteneriatului Estic (printre care și Moldova), va confirma sprijinul Uniunii Europene pentru integrarea europeană a țărilor est-europene, dar nu va oferi niciun fel de calendar sau o dată teoretică a posibilei aderări.
(Am prezentat ieri și discursul Maiei Sandu în deschiderea celei de-a zecea reuniuni a Conferinței autorităților regionale și locale (CALM) din Parteneriatul Estic, care întrunește primari și lideri locali din regiune, dar și din statele europene.)
Mini-summit Ucraina - Germania - Franța la Bruxelles
Volodimir Zelenski se întâlnește astăzi, la Bruxelles, cu președintele Franței și cu noul cancelar al Germaniei, într-o reuniune a formatului „Normadia” dar fără Rusia, pentru a discuta tensiunile de la granița sa estică, unde Moscova a masat zeci de mii de militari. Rusia face parte din „formatul Normandia” dar este absentă de la discuția de astăzi care are loc înainte de summit-ul Parteneriatului Estic.
Pe lângă tensiunile de la graniță, este de așteptat că pe agendă să se regăsească și controversatul gazoduct Nord Stream 2, care va alimenta directa Germania cu gaze din Rusia, prin Marea Baltică, evitând Ucraina. Este motivul pentru care Kievul critică acest proiect, în timp ce Statele Unite, avertizează că Nord Stream 2 va mări dependența țărilor europene de gazul rusesc.
Pentru moment, certificarea gazoductului este blocată de Agenția Germană de Reglementare, care cere concernului Gazprom – acționarul majoritar al proiectului – ca partea de gazoduct din Germania să fie administrată de o firmă creată în Germania. Este însă numai o amânare până în ianuarie, problema ar putea fi rezolvată, dacă Nord Stream 2 primește și aprobarea Comisiei Europene.