Poate oare "finlandizarea" fi aplicată Ucrainei?
«Poate oare "finlandizarea" fi aplicată Ucrainei?» Este întrebarea pe care o pune cotidianul francez Le Monde în numărul său de astăzi.
Echilibrul Războiului Rece impusese o serie de condiții de „neutralitate” (despre care am mai scris aici) impuse anumitor țări-tampon dintre cele două blocuri (Austria, Suedia, Finlanda). Ba chiar, fusese creat conceptul de „finlandizare", termen care a desemnat de-a lungul Războiului Rece o formă particulară de neutralitate, una care se aseamănă mai degrabă cu supușenia și servilitatea față de un vecin puternic. Așa a fost Finlanda vizavi de URSS în timpul Războiului Rece, când presa finlandeză se auto-cenzura, necriticând niciodată URSS-ul, iar Finlanda, oficial neutră, se sovietiza politic din ce în ce mai tare.
Lucrurile se schimbă, însă. Recent, sefa guvernului Finlandei, Sanna Marin, a spus astfel, în cadrul urărilor sale de Anul Nou, că țara sa „își rezervă dreptul de a depune o cerere de aderare la NATO”. Apoi, președintele finlandez, Sauli Niinistö, a abordat aceeași temă în urările sale de sărbători. Ba chiar, guvernul de la Helsinki s-a angajat ca în paralel să-și „reîntărească cooperarea cu Uniunea Europeană în materie de apărare”.
Președintele Niinistö a mai cerut și Uniunii Europene să intervină activ în blocarea acțiunilor agresive ale Rusiei, spunând: „În această situație, Europa nu poate doar să stea și să se uite”. El a adăugat că „este dreptul Finlandei să se alinieze militar cu cine dorește și să intre în NATO”.
Le Monde pune așadar astăzi întrebarea dacă un asemenea sistem de “Finlandizare” nu ar putea fi aplicat Ucrainei, punându-se astfel capăt tuturor tensiunilor actuale.
Olanda oferă Kievului sprijin pentru securitatea cibernetică
Premierul olandez Mark Rutte a promis sprijin Ucrainei pentru securitatea cibernetică, în timpul unei vizite astăzi la Kiev. Într-o conferinţă de presă comună ținută cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, Rutte a spus că ţara sa doreşte să ofere consultanţă de specialitate în domeniu.
În ianuarie, Ucraina a fost afectată de un atac informatic serios vizând piratarea website-urilor guvernului, atac pe care l-a atribuit Rusiei.
Rutte nu a comentat despre posibile livrări de arme din Ţările de Jos către Ucraina, deşi anterior şi-a manifestat dorinţa de a face acest lucru. Zelenski a spus că Ucraina a predat acestei ţări din UE o listă de nevoi militare. În acelaşi timp, el a subliniat: "Ne gândim doar la pace".
Vizite precum cea a lui Rutte sunt menite să ajute la stabilizarea economiei ucrainene, a mai declarat Zelenski. Prim-ministrul britanic Boris Johnson şi premierul polonez Mateusz Morawiecki au fost marţi la Kiev pentru a-şi arăta sprijinul pentru Ucraina.
Putin va discuta cu Johnson prin telefon
Președintele rus Vladimir Putin și premierul britanic Boris Johnson urmează să aibă o discuție telefonică, miercuri, 2 februarie, pe fundalul creșterii îngrijorărilor privind masarea de trupe ruse la granița cu Ucraina.
Boris Johnson a vizitat Kievul marți, 1 februarie, unde s-a întâlnit cu președintele ucrainean, Volodimir Zelenski. El a declarat că trupele ruse concentrate la granița cu Ucraina, peste o sută de mii în prezent, reprezintă „probabil cea mai mare demonstrație de ostilitate împotriva țării”.
Premierul Johnson a reiterat că Marea Britanie are pregătit un pachet de sancțiuni împotriva Moscovei care vor fi puse în aplicare dacă „Federația Rusă avansează pe teritoriul statului vecin”. El a mai adăugat că țările occidentale „sunt interesate pentru un dialog”, dar a precizat că „sancțiunile sunt deja pregătite”. Boris Johnson a mai cerut Rusiei să facă un pas înapoi și să aleagă „calea diplomației”.
Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a făcut marți, 1 februarie, primele sale declarații publice în privința crizei cu Occidentul. Liderul de la Kremlin a insistat că „analizează cu atenție răspunsurile scrise primite de la Statele Unite și NATO” săptămâna trecută, dar a adăugat că „este deja clar că preocupările fundamentale ale Rusiei au fost ignorate”.
Washingtonul e dispus să negocieze cu Rusia un acord rachetele sol-aer sau trupele staționate în Ucraina
Statele Unite sunt dispuse să negocieze cu Rusia un acord privind rachetele lansate de la sol sau forțele militare staționate în Ucraina, dezvăluie documente publicate miercuri de cotidianul spaniol El Pais. Ar fi vorba de răspunsurile confidențiale trimise săptămâna trecută de Statele Unite și NATO la cererile de securitate ale Moscovei.
În schimb, Statele Unite și NATO resping semnarea unui acord bilateral privind securitatea în Europa cu Rusia și blocarea unei viitoare aderări a Ucrainei la Alianța Nord-Atlantică. Acestea sunt două dintre principalele cereri prezentate de Moscova pentru a pune capăt crizei din Ucraina într-un moment de maximă tensiune între Rusia și Occident, care amenință securitatea euro-atlantică.
Potrivit documentelor publicate de El Pais, Statele Unite și NATO se declară deschise la negocieri privind acordurile de dezarmare și măsuri de consolidare a încrederii în diferite forumuri – precum Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), Dialogul de stabilitate strategică SUA-Rusia și Consiliul NATO-Rusia – ale căror succes este însă condiționat de o detensionare a amenințării militare ruse la adresa Ucrainei. Asta arată două documente confidențiale trimise miercurea trecută de Washington și NATO la Moscova, obținute de cotidianul spaniol El Pais.
„Având în vedere consolidarea substanțială, neprovocată, nejustificată și în curs de desfășurare a armatei ruse în și în jurul Ucrainei și în Belarus, solicităm Rusiei să detensioneze imediat situația într-un mod verificabil, în timp util și de durată”, i-ar fi transmis NATO Moscovei.
„Este poziția guvernului Statelor Unite conform căreia progresele în aceste probleme pot fi realizate doar într-un mediu de detensionare în ceea ce privește acțiunile amenințătoare ale Rusiei față de Ucraina”, ar fi avertizat Washingtonul, potrivit documentelor obținute de El Pais, care însă nu a precizat cum a ajuns la acestea.
Documentele confidențiale au fost publicate înainte de un apel telefonic între președintele rus Vladimir Putin și premierul britanic Boris Johnson privind tensiunile de la granița ruso-ucraineană, unde Moscova a masat zeci de mii de soldați și echipament militar greu.
În documente s-ar vorbi despre măsuri de evitare a unor incidente militare, demonstrând Moscovei că în România și Polonia, membre NATO, nu sunt instalate rachete Tomahawk. „NATO este o Alianță defensivă și nu reprezintă nicio amenințare pentru Rusia”, se arată în documentul care ar fi răspunsul Washington-ului la pretențiile Rusiei.
Marți, la Moscova, președintele Vladimir Putin a spus că Statele Unite și NATO, în răspunsurile lor oficiale, ar fi ignorat cererile de securitate ale Rusia. Mai mult, Putin a criticat agresivitatea Statelor Unite, care – în opinia sa – ar vrea să provoace Rusia la o reacție militară pentru a avea un pretext să impună sancțiuni și mai grele Moscovei.
Reluând argumentele președintelui, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov a declarat pe 2 februarie că Rusia a pus la punct o strategie pentru a contracara eventualele sancțiuni americane și pentru a diminua consecințele acestora și a îndemnat Casa Albă să nu mai provoace o „creștere a tensiunilor” în Europa.