Poroșenko a prezentat la ONU livretele militarilor ruși capturați în Donbas
Poroșenko a prezentat livrete militare rusești ca dovada a faptului că Rusia conduce activitățile teroriste din Donbas.
„Repetata afirmație că “noi nu suntem acolo” nu mai ține. Există dovezi că Rusia creează, gestionează, controleaza si finanteaza activitățile teroriste în Donbas. Această agresiune rusă, care dureaza de trei ani, a avut ca rezultat faptul că unii soldați ruși au ajuns în închisorile noastre„, a spus Poroșenko, arătând livretele militare rusești.
Poroșenko a repetat că Ucraina are nevoie de asistență militara si de forțe de menținere a păcii.
Jurnalistul RFE Semena condamnat în Crimeea la închisoare cu suspendare
Un tribunal din Crimeea l-a condamnat pe jurnalistul Mikola Semena, colaborator al Europei Libere, la doi ani și jumătate închisoare, cu suspendare. Semena a fost acuzat de propagandă separatistă.
Redacția ucraineană a postului nostru de radio precizează că Semena a primit și o interdicție de trei de a lucra ca jurnalist. Președintele Europei Libere/Libertatea, Tom Kent a criticat condamnarea lui Mikola Semena drept „încă o încercare a autorităților ruse din Crimeea de a suprima vocile independente”.
Semena colabora la emisiunile Europei Libere dedicate peninsulei Crimeea „Krym.Realii”. A fost arestat pe 19 aprilie 2016, în Crimeea, și acuzat că ar „submina integritatea teritorială a Federației ruse”.
Mikola Semena respinge acuzația drept motivată politic și atrage atenția că se bazează oricum pe o traducere greșită a unui articol scris de el în ucraineană.
Cazul lui Mikola Semena a fost urmărit cu atenție de Statele Unite, Uniunea Europeană, OSCE și diverse organizații internaționale ale jurnaliștilor, care au cerut în repetate rânduri eliberarea lui. Și au criticat campania susținută a Rusiei de a înăbuși vocile care critică anexarea abuzivă a peninsulei Crimeea.
Thomas Kent, președintele Europei Libere/Libertatea a criticat condamnarea la doi ani și jumătate cu suspendare a jurnalistului din Crimeea Mikola Semena. Semena colabora la emisiunile pentru Crimeea ale postului nostru de radio, lansate după anexarea...
Parlamentul României îşi exprimă regretul pentru promulgarea Legii educaţiei
Parlamentul României îşi exprimă regretul pentru promulgarea Legii educaţiei: Ucraina să respecte dreptul minorităţii româneşti de a învăţa în limba maternă
”Parlamentul României îşi exprimă profundul regret că preşedintele Ucrainei a promulgat Legea educaţiei la 25 septembrie a.c., în pofida tuturor demersurilor efectuate pentru a semnala părţii ucrainene neajunsurile acestui act normativ, în sensul diminuării semnificative a drepturilor persoanelor aparţinând minorităţii româneşti”, susţin preşedinţii Camerei Deputaţilor şi Senatului.
Liviu Dragnea şi Călin Popescu-Tăriceanu reamintesc angajamentul Ucrainei că drepturile minorităţilor vor fi respectate, angajament transmis în mod repetat părţii române.
”Avem în vedere continuarea demersurilor prin mijloacele diplomaţiei parlamentare, în plan bilateral urmând ca o delegaţie formată din deputaţi şi senatori ai Parlamentul României să efectueze, în cel mai scurt timp posibil, o vizită la Kiev pentru a iniţia un dialog politic cu autorităţile ucrainene competente, în scopul soluţionării conform standardelor europene a situaţiei create de promulgarea Legii educaţiei în raport cu învăţământul în limba maternă a minorităţilor naţionale. Vom acţiona cu stăruinţă şi în cadrul organizaţiilor internaţionale cu atribuţii în domeniu (Secretariatul General al Consiliului Europei şi Înaltul Comisar al OSCE pentru Minorităţi Naţionale şi Comisia de la Veneţia), pentru a semnala impactul negativ al acestor modificări legislative în domeniul educaţiei din Ucraina”, anunţă preşedinţii Parlamentului român.
”Reiterăm solicitarea fermă ca partea ucraineană să recunoască şi să respecte, potrivit normelor şi standardelor internaţionale, dreptul persoanelor aparţinând minorităţii româneşti de a învăţa în limba sa maternă”, încheie Dragnea şi Tăriceanu.
Preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, a promulgat, luni seară, noua Lege a educaţiei, care limitează predarea în limbile minorităţilor naţionale, liderul ucrainean evidenţiind, totuşi, necesitatea respectării drepturilor tuturor comunităţilor etnice, a anunţat Preşedinţia de la Kiev.
"Aceasta este una dintre cele mai importante reforme", a transmis Petro Poroşenko, observând că legea consolidează rolul limbii ucrainene în procesul educaţional. "În acelaşi timp, Petro Poroşenko a evidenţiat importanţa respectării cu stricteţe a drepturilor minorităţilor din Ucraina", precizează Preşedinţia de la Kiev.
"Ucraina a demonstrat şi continuă să demonstreze că are o abordare privind drepturile minorităţilor conformă cu obligaţiile internaţionale, compatibilă cu standardele europene, un exemplu pentru ţările vecine", a subliniat Petro Poroşenko. Preşedintele Ucrainei a cerut Ministerului de Externe şi Ministerului Educaţiei să iniţieze consultări cu partenerii europeni, inclusiv cu reprezentanţii Consiliului Europei, pe tema educaţiei.
Uriaș incendiu la unul din principalele depozite de muniţii din Ucraina
Autorităţile au dispus evacuarea de urgenţă a populaţiei din zona oraşului Kalînivka, Ucraina centrală, în urma unui incendiu care a izbucnit la un depozit de muniţii aflat în apropiere, informează agenţia de ştiri Unian.
Mai multi raniti, peste 25.000 de cetateni evacuati, spatiul aerian inchis.
Explozia a avut loc in provincia Vinnytsia, la granita cu Republica Moldova si cu Nordul Bucovinei.
Primele explozii s-au înregistrat în marţi seara, jurul orei 22.00.
Depozitul din zona Kalînivka, regiunea Vinniţa, se întinde pe o suprafaţă de 600-1.000 de hectare şi este al doilea cel mai mare din Ucraina după cel din Balaklia, regiunea Harkiv.
Autorităţile ucrainene au transmis că s-a trecut la evacuarea locuitorilor din zonă, iar spaţiul aerian a fost închis pe o rază de 50 de kilometri în jurul oraşului Kalînivka.
Este al doilea incident de acest fel care se produce la un depozit de muniţii din Ucraina în cursul acestui an.
Momentan nu se cunoaşte cauza izbucnirii incendiului, însă autorităţile militare ucrainene au deschis o anchetă, analizând diverse ipoteze, inclusiv aceea a unui act de sabotaj.
