Ucraina sporește măsurile de securitate la punctele de frontieră din cauza 'riscurilor teroriste'
Autoritățile ucrainene au anunțat sporirea măsurilor se securitate la punctele de frontieră, ca urmare a 'agravării riscurilor și amenințărilor teroriste’.
În controalele mai stricte, ce vor fi aplicate la toate punctele de frontieră, vor fi folosiți și câini polițiști și echipamente tehnice speciale, se mai menționează în text. De asemenea, ofițeri ai Serviciului Securității de Stat din Ucraina (SBU) vor fi trimiși la unele puncte de frontieră.
Anunțul survine după o serie de incidente petrecute în Ucraina și pe care autoritățile de la Kiev le consideră posibile acțiuni teroriste. Săptămâna trecută două persoane au fost ucise și alte trei, inclusiv un parlamentar, au fost rănite la Kiev în urma deflagrației produse de un dispozitiv exploziv amplasat pe o motocicletă.
Kievul respinge pentru a doua oară cererea de azil a lui Mihail Saakașvili
Serviciul pentru Migrație ucrainean a respins pentru a doua oară cererea fostului președinte georgian Mihail Saakașvili pentru obținerea statutului de refugiat în Ucraina.
Saakașvili nu a fost ținta unor persecuții politice, torturi sau sentințe cu moartea în Georgia sa natală, explică Espresso TV, post apropiat puterii de la Kiev, citând documente oficiale emise de autoritățile competente în domeniu.
Fostul președinte al Georgiei poate înainta recurs la respingerea cererii sale de azil, pe care, potrivit Espresso TV, a depus-o doar cu o zi înainte.
Cererea de azil a lui Saakașvili a fost respinsă inițial la 24 octombrie, lăsându-l astfel fără cetățenie. Georgia, unde Mihail Saakașvili este anchetat pentru corupție și abuz de putere, i-a retras mai demult cetățenia georgiană.
Mihail Saakașvili a fost guvernator al regiunii ucrainene Odesa, dar a căzut în dizgrație în urma campaniei sale împotriva corupției în rândurile puterii ucrainene.
Președintele ucrainean Petro Poroșenko i-a retras lui Saakașvili permisul de ședere în Ucraina — care i-a fost acordat în 2015 — atunci când fostul președinte georgian se afla în afara țării, în iulie. Saakașvili a încercat să intre înapoi în Ucraina în septembrie în pofida ordinului emis de autoritățile ucrainene de a nu-i permite acest lucru, alimentând astfel o încăierare între susținătorii săi și poliția de frontieră.
De la mijlocul lui octombrie, Saakașvili a făcut echipă cu politicieni din opoziție pentru a cere reforme și a-l critica pe Poroșenko.
De mai multe săptămâni, protestatari care cer să se pună capăt corupției din Ucraina au campat în fața clădirii parlamentului de la Kiev. Ei cer, printre multe altele, reformarea legislației electorale și a instanțelor anticorupție.
Tensiuni sârbo-ucrainene
Ministrul sârb de externe, Ivica Dacic, l-a convocat de urgență pe ambasadorului sârb în Ucraina, Rada Bulatovici.
Ministrul sârb de externe a subliniat faptul că Serbia și-a afirmat în repetate rânduri sprijinul pentru integritatea teritorială a Ucrainei, susținere care a fost confirmată și în timpul președinției OSCE a Serbiei.
Ministrul Dacic afirmă că în Serbia este cunoscut faptul că „mercenari ucraineni au participat la crimele comise de forțele croate împotriva poporului sârb din Croația” și „că Ucraina, spre deosebire de Serbia, nu i-a condamnat niciodată“.
Ministerul sârb afirmă că Serbia este în contonuare angajată să stabilească relații bune cu Ucraina în baza principiului respectului reciproc.
Inflamarea bruscă a relațiilor diplomatice dintre Serbia și Ucraina s-a produs după ce, săptămâna trecută, publicația Balkan Insight a publicat un interviu cu ambasadorul ucrainean în Serbia, Alexander Alexandrovici, în care acesta a acuzat Serbia că se lasă antrenată de Rusia în politica de destabilizare a Balcanilor de Vest, Belgradul fiind „un instrument al Rusiei pentru distrugerea Europei”.
Chiar în ziua următoare publicarii interviului, Ministerul de Externe al Serbiei a amenințat că îl va declara persona non grata pe diplomat, iar liderul opoziție proruse sârbe a făcut apel ca Alexandrovici să fie imediat deportat din țară.
Rex Tillerson: Nu există o decizie privind discuții oficiale între Trump și Putin
Secretarul de stat american Rex Tillerson a declarat joi că nu a fost luată încă nicio decizie dacă președintele Donald Trump va avea discuții oficiale cu omologul său rus Vladimir Putin la summitul APEC, programat să aibă loc în zilele de 10 și 11 noiembrie în Vietnam, relatează Reuters.
Această declarație intervine după ce anterior Kremlinul anunțase o întâlnire Putin-Trump vineri în Vietnam.
"Nu a existat niciodată un acord pentru o întâlnire bilaterală oficială", a afirmat Tillerson, citat de agenția de presă franceză.
"Continuăm discuțiile (...). Întrebarea este de a ști dacă avem destulă substanță", a adăugat el, referindu-se în special la convorbirile în curs privind Siria sau Ucraina.
Tillerson a făcut aceste declarații într-o întâlnire cu presa la Beijing, unde îl însoțește pe Donald Trump în cadrul turneului său în Asia.
Pe de altă parte, în timpul unei discuții cu ziariștii la bordul Air Force One duminică, Donald Trump a vorbit în mod clar despre această întâlnire cu omologul său rus.
"Cred că este de așteptat să mă întâlnesc cu Putin, da", a afirmat Trump. "Vrem ajutorul lui Putin pentru Coreea de Nord", a adăugat el.