Poroșenko: Donbasul nu e un "conflict înghețat, ci un adevărat front de război"
Într-o conferință de presă anunțată tardiv și care i-a luat prin surprindere pe mulți din jurnaliștii acreditați la Kiev, președintele ucrainean Petro Poroșenko a ținut să marcheze primul pas în direcția candidaturii sale pentru un nou mandat în alegerile de anul viitor.
Dincolo de toate succesele actualului său mandat, încă în curs, printre care reforma pensiilor, cea a sistemului medical și cea a învățământului (aceasta din urmă contestată de unii vecini precum România și Ungaria), Poroșenko a insistat pe marele handicap pe care îl reprezintă agresiunea rusească și conflictul din Donbas.
De fapt, întreaga sa intervenție poate fi rezumată în aceea că în regiunile separatiste sprijinite de Rusia nu este vorba de un "conflict înghețat, ci de un adevărat front de război".
Poroșenko a povestit cum a văzut cu ochii lui, în 2014, acum patru ani deja, sosirea în Crimeea a acelor "omuleți verzi", militarii ruși în uniforme banalizate, care au purces la ocuparea rapidă a peninsulei.
Poroșenko a fost foarte prudent în prezentarea sa, reamintind proiectul său de "descentralizare", care ar acorda o oarecare autonomie administrativă și fiscală regiunilor, în primul rând Donbasului, regiunilor independentiste Donețk și Luhansk. El a mai spus că în ciuda reformelor, cetățenii Ucrainei nu au simțit în totalitate efectele concrete, din pricina permanentei agresiuni rusești.
Poroșenko a numit intervenția continuă a Rusiei în Donbas un "război", pur și simplu. El a făcut astfel o mare distincție între "conflictele înghețate", cum sunt cele din Transnistria, Karabah, Abhazia și Osetia de Sud pe de o parte, și un conflict activ cum e cel din Donbas.
Poroșenko a lăudat întărirea capacității militare a Ucrainei și a mulțumit aliaților, precum Statele Unite, Canada și în general țărilor din NATO, care au făcut ca amenințarea militară a Rusiei să scadă. Poroșenko a mers chiar până la a propune ca vocația Ucrainei de a adera la NATO să fie înscrisă în Constituție.
În sfârșit, în sesiunea de întrebări și răspunsuri de după conferința sa de presă, Poroșenko a mai fost întrebat despre modalitățile eventualei desfășurări ale unor forțe ONU de menținere a păcii în Donbas.
Poroșenko a răspuns că e cu totul în favoarea unui asemenea plan, doar că acea forță de pace ar trebui desfășurată în întreg Donbasul și în special pe granița cu Rusia, iar nu pe linia frontului, lucru care ar duce, tocmai, la o înghețare a conflictului și la transformarea actualului front într-o graniță de stat care nu își spune numele.
Curtea Constituţională de la Kiev a anulat o lege importantă pentru minoritățile din Ucraina
Curtea Constituţională de la Kiev a declarat miercuri drept neconstituţională Legea cu privire principiile politicii lingvistice de stat în Ucraina, numită şi legea "Kivalov-Kolesnicenko", după autorii ei, care prevedea dreptul de utilizare a limbilor regionale în zone cu o populaţie minoritară mai mare de 10%.
Într-un comunicat postat pe site-ul său de internet, Curtea Constituţională a Ucrainei anunţă adoptarea Hotarârii nr. 2-P/2018 în urma sesizării iniţiate de 57 de parlamentari ucraineni, care au considerat că Legea privind principiile politicii lingvistice de stat, adoptată în 2012 în perioada preşedintelui Viktor Ianukovici, nu corespunde Constituţiei.
Examinarea acestei legi de către Curtea Constituţională a fost iniţiată în 2014, iar şedinţele plenare, fără participarea presei, au avut loc începând cu luna decembrie 2017.
Conform acestei legi, româna avea statut de limbă regională în zonele în care etnicii români erau majoritari. În acest sens BucPress menţionează că respectiva lege permitea minorităţilor naţionale să utilizeze limba maternă inclusiv în dialogul cu autorităţile locale.
În virtutea acestei legi, a fost recunoscută şi rusa ca limbă regională în zone din centrul, sudul şi estul Ucrainei. Acelaşi statut îl avea şi limba maghiară în mai multe localităţi din regiunea Transcarpatia.
Deşi s-a spus că legea "Kolesnicenko-Kivalov" nu funcţiona în totalitate, ea reprezenta totuşi o bază legislativă pentru asigurarea drepturilor minorităţilor naţionale în regiunile din Ucraina.
Imediat după destituirea preşedintelui (prorus) Viktor Ianukovici la începutul anului 2014, Rada Suprema de la Kiev (parlamentul unicameral) a încercat să anuleze această lege controversată, ceea ce a provocat un val de nemulţumiri în estul Ucrainei şi în Crimeea, după care a urmat destabilizarea situaţiei din aceste zone. Atunci, preşedintele interimar al parlamentului ucrainean, Oleksandr Turcinov, a refuzat să semneze actul de anulare a legii lingvistice.
Prin această decizie a Curţii Constituţionale - potrivit agenţiei de presă menţionate - etnicii români din Ucraina, dar şi alte minorităţi rămân fără o bază legislativă temeinică, care să le asigure libera funcţionare a limbii materne în zonele locuite compact de ei. Această decizie intervine în contextul adoptării Legii Educaţiei, introducerii unor cote lingvistice la TV şi radio în Ucraina şi a absenţei unei concepţii alternative la statutul limbilor minorităţilor în regiuni.
Putin: Nu există alternativă pentru Acordul de pace de la Minsk
Rusia şi Austria reafirmă faptul că nu există nicio alternativă pentru Acordul de pace de la Minsk care ar putea funcţiona în rezolvarea crizei din Ucraina, a declarat preşedintele Vladimir Putin, în urma unei discuţii avute cu Sebastian Kurz, cancelarul Austriei
"Am discutat despre situaţia din Ucraina. Considerăm că Acordul de la Minsk rămâne o bază fără alternativă în rezolvarea crizei", a afirmat Vladimir Putin.
Vladimir Putin a reamintit că Sebastian Kurz s-a concentrat, pe perioada în care deţinea funcţia de ministru de Externe al Austria, asupra conflictului intern din Ucraina, implicându-se activ şi în timpul preşedinţiei prin rotaţie a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE).
Printe subiectele discutate s-au numărat şi relaţiile între Uniunea Europeană şi Rusia, reamintind importanţa cooperării în domeniul politic şi economic.
"În contextul situaţiei actuale din Orientul Mijlociu, în special în Siria, am subliniat importanţa efortului comun împotriva terorismului, importanţa coordonării Naţiunilor Unite şi a dreptului internaţional", a adăugat oficialul de la Kremlin.
Conflictul militar din regiunile Doneţk şi Lugansk, între serviciile de securitate ucrainene şi insurgenţi separatişti proruşi, a izbucnit în 2014, după înlăturarea Administraţiei proruse de la Kiev, şi s-a soldat până în prezent cu aproximativ 10.000 de morţi. Acordul de la Minsk, care prevede încetarea ostilităţilor, a fost încălcat în mod frecvent.
Decizie arbitraj suedez: Gazprom va plăti Ucrainei compensații de 4,63 miliarde de dolari
Curtea de arbitraj de la Stockholm a dat câștig de cauză companiei ucrainene Naftogaz în procesul pe care l-a intentat împotriva Gazprom pentru compensarea volumelor de gaze care nu au fost furnizate de Gazprom în cadrul contractului de tranzit.
Prin decizia Arbitrajului de la Stockholm, Naftogaz obține despăgubiri în valoare totală de 4,63 miliarde de dolari pentru nerespectarea de către Gazprom a clauzelor contractuale.
„Felicitări pentru știrea bună de la Stockholm!” Prin decizia de astăzi a Arbitrajului de la Stockholm, Ucraina a câștigat 4,6 miliarde dolari SUA „, – a scris președintele Ucainei, Petro Poroșenko, pe pagina sa de Facebook.
El a menționat că din aceste fonduri se va achita datoria pentru gazul rusesc consumat în 2014, iar restul – 2,56 miliarde de dolari – vor fi incluse în bugetul companiei Naftogaz.