Ucraina a început procedura de confiscare a activelor Gazprom
Ucraina a început procedura de confiscare a bunurilor „Gazprom“. Premierul ucrainean Volodimir Groisman a ordonat Ministerului Justiției începerea procedurii de confiscare a activelor „Gazprom“ din Ucraina. Concernul de stat rusesc refuză să respecte verdictul Curții de Arbitraj de la Stockholm în litigiul cu compania ucraineana Naftogaz privind tranzitul de gaze, se arata pe site-ul oficial al Guvernului Ucrainei.
„În acest caz, a început identificarea și sechestrul bunurilor aparținând Gazprom în Ucraina”, se arată în raport. Procedurile de executare sunt initiate de către Departamentul Serviciului Executiv de Stat al Ministerului Justiției.
Lista activelor monopolului rusesc în Ucriana include „Gazprom vânzări Ucraina“, „Consortiul pentru Managementul și Dezvoltarea Sistemului Ucrainean de Transport al Gazelor“, precum și titluri de valoare la „Institutul IUJNIIGIPROGAZ“ și SA „Gaztranzit“.
Potrivit „Expert Group” Ucraina, valoarea actiunilor detinute de Gazprom la „Gaztranzit” este de 630,7 milioane grivne (18,4 milioane euro). Aceste acțiuni urmeaza sa fie vândute la licitații publice.
Totodata, Volodimir Groisman a cerut Ministerului Justiției sa-și coordoneze activitatea cu „Naftogaz“ pentru posibila arestare a activelor „Gazprom“ din afara Rusiei, în cazul în care monopoul rusesc nu respectă verdictul instanței de arbitraj de la Stockholm.
El a subliniat că Gazprom trebuie să respecte și decizia organismului antimonopol al Ucrainei și deciziile instanțelor din Ucraina.
În ianuarie 2016, Comitetul Antimonopol din Ucraina (AMKU) a impus „Gazprom“ o amenda de aproape 86 de miliarde de hrivne (3,2 miliarde $) pentru abuz de poziție dominantă pe piața gazelor naturale. Gazprom a încercat să conteste decizia AMKU, însă instanțele de judecata au luat partea comitetului antimonopol ucrainean.
Rusia și Ucraina se judeca la Curtea de Arbitraj de la Stockholm în două dosare care privesc prețul și volumul gazelor livrate, precum și tarifele și condițiile pentru tranzitul gazului rusesc prin Ucraina. În decembrie 2017, instanța a decis asupra primei părți a litigiului, obligând Naftogaz să plătească Gazprom 2 miliarde de dolari pentru gazul livrat Ucrainei și penalitati pentru întârziere. Anterior, compania rusă a cerut in instanta rambursarea arieratelor și plata amenzilor în valoare totala de 56 miliarde dolari.
La sfârșitul lunii februarie, Curtea de Arbitraj a decis ca Gazprom să plătească Naftogaz 4,63 miliarde de dolari pentru gazele nelivrate conform contractului de tranzit. Suma plăților datorate catre partea ucraineană, inclusiv arieratele, s-a ridicat la 2,65 miliarde de dolari.
„Putin a contribuit la creșterea investițiilor în apărare în cadrul NATO”: Rasmussen
Răspunzând într-un interviu cu DW la întrebare dacă comunitatea internațională a reacționat în mod adecvat la anexarea Crimeei, fostul secretar general al NATO, Anders Fogh Rasmussen a spus că „a răspuns cum a putut și cum trebuia sa raspunda“. Printre altele, au fost inițiate sancțiuni, care s-au înasprit treptat. „Cred că aceste sancțiuni dăunează Rusiei, au ridicat prețul acestei acțiuni ilegale – anexarea Crimeei”, a spus el.
Mai mult, a subliniat fostul șef al NATO, Alianța a decis să-și sporeasca capacitatea generală de apărare.
„Puteți spune că președintele Putin a contribuit la creșterea investițiilor în apărare în cadrul întregii aliante NATO”, a spus el.
Între timp, în opinia lui Rasmussen, „nu există niciun progres” în Donbas. El consideră că se întâmplă tocmai din cauza absenței unui mecanism care să impună punerea în aplicare a acordurilor de la Minsk. Rasmussen a menționat că este nerealist pentru Ucraina să organizeze alegeri în Donbas până când în regiune oamenii sunt împușcați și uciși. Potrivit acestuia, este necesar să se oprească vărsarea de sânge înainte de sa se continue punerea în aplicare a acordurilor de la Minsk.
Rasmussen apără ideea unei forțe puternice de menținere a păcii care, printre altele, sa aiba mandatul de a controla granița de stat dintre Ucraina și Rusia, pentru a opri miscarea de trupe și arme din Rusia.
De asemenea, Rasmussen a spus că planul președintelui rus Vladimir Putin pentru misiunea de pace ONU era o ”posibila capcana“, deoarece propunerea lui implica un detasament mic de menținere a păcii, care sa fi fost desfasurat doar pe linia de contact între Ucraina și partea ocupată, și numai în scopul de a proteja observatorii OSCE.
Procurorul general din Ucraina il investigheaza pe Elliot Broidy, lobbyistul american care l-a adus pe Dragnea langa Trump
Procuratura generala din Ucraina a lansat o investigatie privind un posibil contract de lobby de mai multe milioane de dolari cu Elliot Broidy, unul dintre cei care au strans bani pentru campania electorala a lui Donald Trump.
Potrivit contractului de 12 pagini, ce pare sa fi fost semnat de Broidy, acesta a avut rol de “promovare politica” a unei banci rusesti, VTB, ce se afla acum sub sanctiunile internationale.
Contractul este datat iunie 2014, cu doar cateva saptamani inainte ca VTB sa intre pe lista neagra a SUA si UE dupa ce Rusia a invadat Crimeea. Vladimir Putin este invitat de anoare in fiecare an la conferinta investitorilor VTB Bank.
Documentul ridica intrebarea daca Broidy a incalcat legea Foreign Agents Registration Act din SUA. Aceasta prevede ca cei care reprezinta intereselor altor tari trebuie sa-si dezvaluie legatura cu guvernul respectiv sa sa furnizeze informatii despre activitatea lor si date financiare.
Firma americana Circinus, detinuta de Elliot Broidy, cel care l-a invitat pe Liviu Dragnea in ianuarie 2017 la ceremonia de investire a presedintelui Donald Trump, a semnat in secret pe data de 1 februarie, un acord cu Romarm, fara presa si comunicate oficiale.
Comisia Europeană propune un nou ajutor financiar de 1 miliard de euro pentru Ucraina, condiţionat de reforme
Comisia Europeană (CE) a propus acordarea unui ajutor financiar suplimentar de un miliard de euro Ucrainei, a cărui deblocare va fi condiţionată însă de progrese în procesul de reformă, transmite Reuters.
Uniunea Europeană a fost unul din cei mai importanţi susţinători financiari ai Ucrainei după 'revoluţia portocalie' din 2013-2014, cele 28 de state membre punând la dispoziţia Kievului 2,8 miliarde de euro în împrumuturi directe, precum şi alte tipuri de asistenţă.
Parcursul inegal al Kievului în combatarea corupţiei şi reformarea sistemului de justiţie îi îngrijorează însă pe susţinătorii săi occidentali, care le-au cerut liderilor ucraineni să nu dea înapoi de la reformele promise.
Potrivit vicepreşedintelui CE Valdis Dombrovskis, decizia de oferi în continuare asistenţă financiară Ucrainei demonstrează angajamentul UE faţă de această ţară.
'Această solidaritate trebuie să meargă mână în mână cu un angajament continuat din partea autorităţilor ucrainene pentru o agendă ambiţioasă de reforme pentru o Ucraină stabilă şi prosperă', a subliniat Dombrovskis, într-un comunicat.
Decizia Bruxellesului intervine înaintea vizitei pe care o va efectua în zilele următoare la Kiev şefa diplomaţiei UE, Federica Mogherini.
Ucraina nu a reuşit să respecte toate condiţiile pentru deblocarea tranşei finale de împrumut de 600 milioane de euro acordate în cadrul anteriorului program de ajutor, care a expirat în ianuarie.
Propunerea Comisiei Europene pentru cel de-al patrulea program de asistență macrofinanciară pentru Ucraina este supusă aprobării Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene.
Până în prezent, de la începutul anului 2014, Ucraina a primit pe cele trei programe MFA anterioare împrumuturi în valoare de 2,81 miliarde EUR.