Ucraina vrea să furnizeze NATO cu avioane de transport militar
Compania de stat ucraineană Antonov anunță că e gata să furnizeze mai multe avioane Antonov 124 unor armate din ţări membre NATO pentru a compensa retragerea grupului rus Volga-Dnepr, care nu va prelungi un contract pe care îl are cu Alianţa Nord-Atlantică şi care expiră la sfârşitul anului.
''Antonov este pregătit să-şi extindă cooperarea în cadrul proiectului cu garanţia de a livra cantitatea de avioane necesară'', a declarat pentru AFP un purtător de cuvânt al companiei.
Compania privată rusă Volga-Dnepr a anunţat la 18 aprilie că nu va prelungi un contract care expiră la sfârşitul anului 2018 pentru furnizarea de avioane Antonov 124 pentru zece armate europene din cadrul NATO.
Potrivit termenilor acestui contract, numit Salis şi care a fost prelungit în mod constant din 2006, Antonov şi Volga-Dnepr trebuiau să furnizeze fiecare până la şase avioane de transport Antonov 124 unor state membre ale NATO pentru a acoperi deficitul capacităţilor de transport aerian strategic ale Alianţei.
NATO a precizat, după anunţul Volga-Dnepr, ''că lucrează cu ţările din contractul Salis pentru a explora opţiunile corespunzătoare nevoilor în domeniu începând din ianuarie 2019''.
Cele zece state membre NATO care beneficiază de contractul Salis sunt: Belgia, Republica Cehă, Franţa, Germania, Ungaria, Luxemburg, Norvegia, Polonia, Slovacia şi Slovenia.
Retragerea companiei Volga-Dnepr este o lovitură deosebit de puternică pentru armata franceză, afectată de întârzierea livrărilor şi de problemele tehnice ale noii aeronave de transport militar european A400M şi care este nevoită să se bazeze pe avioanele Antonov 124 pentru misiunile sale externe, în special în regiunea Sahel.
Există doar aproximativ 20 de avioane Antonov 124 în lume, deţinute de trei companii: grupul rus Flight Unit FU-224, compania privată ucraineană Antonov Airlines şi Volga-Dnepr, aceasta din urmă deţinând majoritatea aparatelor de acest tip.
Proiectat în epoca sovietică, Antonov 124 are o capacitate de transport de 120 de tone, mult superioară modelului A400M, şi poate transporta inclusiv elicoptere sau vehicule blindate.
Antonov a indicat, de asemenea, posibilitatea de a furniza statelor NATO modelul Antonov 225 "Mrya", cea mai mare aeronavă cargo din lume, capabilă să transporte până la 250 de tone. Un singur exemplar al acestui model a fost construit până în prezent.
Stoltenberg: NATO va acționa mai activ pentru contracararea amenințării ruse
NATO va acționa mai activ pentru contracararea amenințării ruse, a declarat secretarul general al Alianței militare, Jens Stoltenberg, la o conferință de presă în cadrul summitului miniștrilor de externe ai NATO de la Bruxelles.
Stoltenberg a remarcat că atacurile cibernetice, amestecul în afacerile interne ale aliaților NATO și folosirea armelor chimice pe teritoriul unui stat membru al alianței sunt dovezi ale comportamentului agresiv al Moscovei.
Potrivit lui Stoltenberg, NATO încearcă să îmbunătățească relațiile cu Rusia, dar partile sunt încă departe de parteneriatul strategic pe care l-au căutat după încheierea ”războiului rece”. Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg a declarat că miniștrii de externe ai Alianței, reuniți la Bruxelles au căzut de acord ca în cazul Rusiei să adopte o „strategie dublă, de descurajare hotărâtă, combinată cu un dialog constructiv”.
„Suntem într-o situație inedită”, a recunoscut Stoltenberg într-o pauză a reuniunii de la Bruxelles, „nu mai suntem în vechiul Război Rece dar nici în perioada de dezgheț care i-a urmat”
În plus, Stoltenberg a vorbit despre întâlnirea cu noul secretar de stat american, Mike Pompeo. Acesta a sosit la sediul NATO la 12 ore de la numirea sa în post. „Este un nou record”, a spus secretarul general. Stoltenberg a explicat că a discutat cu Pompeo despre problemele legate de Rusia. Potrivit secretarului general, părțile au convenit că este necesar să continue dialogul cu Rusia, descurajând în paralel amenințările din partea Moscovei.
Anterior, secretarul britanic de externe, Boris Johnson, a declarat că se așteaptă să discute în cadrul reuniunii miniștrilor de externe ai țărilor NATO despre acțiunile dăunătoare ale Rusiei.
La rândul său, Stoltenberg a subliniat că NATO știe despre poziția Regatului Unit cu privire la otrăvirea fostului ofiter GRU Serghei Skripal și a fiicei sale, și că nu există nicio îndoială în ceea ce priveste corectitudinea evaluărilor Londrei privind posibilii autori ai tentativei de asasinat.
Euroregiunea 'Prutul de Sus' a votat rezoluţia pentru realizarea drumului rapid Gdansk-Varşovia-Lviv-Cernăuţi-Suceava-Bucureşti-Sofia
Plenul Euroregiunii "Prutul de Sus", întrunit vineri în şedinţă la Boian, în regiunea Cernăuţi, a votat în unanimitate o rezoluţie privind realizarea drumului rapid Gdansk - Varşovia - Lviv - Cernăuţi - Suceava - Bucureşti - Sofia, a anunţat preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Suceava, Gheorghe Flutur, după reuniune.
Rezoluţia, votată la propunerea preşedintelui CJ Suceava, este adresată, în numele Consiliului Euroregiunii ''Prutul de Sus'', guvernelor României, Ucrainei şi Republicii Moldova şi are în vedere susţinerea realizării unui drum rapid Nord-Sud, la est de Carpaţi, care să treacă prin România şi Ucraina, coridor care să lege Marea Baltică de Marea Neagră, precum şi necesitatea introducerii în reţeaua TEN-T a unor trasee rutiere pe teritoriul celor trei ţări, care să realizeze conexiuni la acest coridor.
Potrivit lui Flutur, în document se arată că la întâlnirile organizate în cadrul Euroregiunii, precum şi în cadrul altor întâlniri transfrontaliere, s-a ridicat în mod constant o problemă identificată atât de cetăţenii ucraineni, cât şi de cei români şi moldoveni, şi anume, timpul nepermis de mare petrecut în punctele vamale dintre România şi Republica Moldova sau România şi Ucraina şi lipsa în zonă a unei autostrăzi sau a unui drum expres care să conecteze regiunile pe care le reprezintă la coridoare de transport europene.
"Efortul nostru de a atrage investitori, care să contribuie la dezvoltarea economică şi, implicit, la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor, precum şi la demersul de a oferi confort tuturor persoanelor din Europa, şi nu numai, care aleg să tranziteze această zonă, trebuie să fie susţinut, în mod obligatoriu, de investiţii în infrastructura de transport, care să faciliteze transportul mărfurilor şi persoanelor în condiţii decente, condiţii care există în toate regiunile Europei", se arată în rezoluţie.
Ţinând cont de aceste aspecte, semnatarii rezoluţiei consideră absolut necesară introducerea în reţeaua TEN-T a unor trasee rutiere care să treacă prin România, Moldova şi Ucraina şi care să facă legătura cu coridorul care leagă Marea Baltică de Marea Neagră, coridorul Gdansk-Varşovia-Lviv-Cernăuţi-Suceava-Bucureşti-Sofia.
"Aşa cum foarte multe regiuni europene beneficiază de autostrăzi, de căi de comunicaţii foarte rapide şi eficiente, considerăm că şi Regiunea de Nord-Est a României, Regiunea Cernăuţi din Ucraina, precum şi unităţile administrativ-teritoriale din Republica Moldova situate la graniţa cu România merită să fie scoase din izolare, prin intermediul unor rute care să lege Nordul de Sudul şi Estul de Vestul Europei", se mai precizează în rezoluţie.
Euroregiunea "Prutul de Sus" a fost constituită în anul 2000 şi are, în prezent, în componenţă judeţele Botoşani şi Suceava din România, municipiul Bălţi şi raioanele Briceni, Edineţ, Făleşti, Glodeni, Ocniţa, Sângerei şi Râşcani din Republica Moldova, regiunile Cernăuţi şi Ivano-Frankivsk din Ucraina.
În reuniunea de vineri de la Boian, Cernăuţi a preluat preşedinţia Euroregiunii de la Bălţi, ce o deţinea din 2014.
Potrivit lui Flutur, în cadrul şedinţei s-au făcut propuneri la Planul de lucru a Consiliului Euroregiunii "Prutul de Sus" pentru perioada până la următoarea rotaţie, s-au prezentat rezultatele implementării proiectului mare de infrastructură "Prevenirea şi protecţia împotriva inundaţiilor în bazinele superioare ale râurilor Siret şi Prut, prin implementarea unui sistem modern de monitorizare cu staţii automate - EAST AVERT" şi propuneri de îmbunătăţire şi extindere a capacităţilor acestuia.
De asemenea, au fost prezentate propunerile de proiecte de perspectivă ce vor fi promovate la finanţare nerambursabilă în cadrul Programului Operaţional "România-Ucraina 2014-2020", s-au purtat discuţii cu privire la posibilitatea creării unui sistem comun transfrontalier integrat pentru monitorizarea efectivă şi atenuarea consecinţelor şi evenimentelor tehnologice şi naturale asupra populaţiei din zonele de frontieră ale Ucrainei, în cadrul unui proiect-pilot similar cu serviciul SMURD din România şi Republica Moldova.
Totodată, s-a convenit ca în luna iunie să se organizeze, la Suceava, un forum economic.
Ucraina participă la cel mai mare exercițiu NATO din Marea Neagră în 2018: Sea Shield 18
Nu mai puțin de 21 de nave militare, 10 aeronave de luptă și un submarin participă, în perioada 4-11 mai, la SEA SHIELD 18, cel mai mare exercițiu NATO organizat pe flancul sudic și estic al Alianței Nord Atlantice în 2018.
Peste 2.300 de militari americani, britanici, bulgari, greci, români, spanioli, turci, cu o mică participare ucraineană, vor pune în aplicare proceduri standard NATO de luptă împotriva amenințărilor asimetrice, aeriene, submarine și maritime, conform unui scenariu bazat pe o situație geopolitică fictivă, anunță Forțele Navale Române, organizatorul exercițiului.
Forțele Navale Române participă cu două fregate, două corvete, două nave purtătoare de rachete, două dragoare maritime, două detașamente mobile de lansare rachete, nave auxiliare și scafandri de luptă, Forțele Aeriene Române asigură secvențele de luptă împotriva amenințărilor aeriene cu trei aparate de zbor MiG 21 Lancer și, în premieră, Forțele Terestre Române participă cu un detașament de infanteriști de la Brigada 9 Mecanizată „Mărășești”.
Turcia participă cu un submarin, o fregată, o navă de patrulare, un avion de cercetare MPA P 235, Bulgaria cu corveta BGS Bodri, SUA cu un avion de patrulare MPA P 8 Orion, Marea Britanie participă cu trei aeronave Typhoon, iar Grecia cu ofițeri de stat major.
Exercițiul multinațional Sea Shield 18 este cel mai mare exercițiu NATO organizat pe flancul sudic și estic al Alianței Nord Atlantice, în anul 2018, și demonstrează capacitatea deosebită a marinarilor militari români de a planifica, organiza și conduce activități de instruire întrunite în cele trei medii de acțiune, terestru, aerian și maritim.
