Merkel: Reintegrarea Rusiei în G7 necesită implementarea acordului de la Minsk
Rusia nu se poate întoarce în Grupul ţărilor puternic industrializate până nu va face un progres semnificant în implementarea acordului de la Minsk privind soluţionarea conflictului din Ucrain, a declarat cancelarul german Angela Merkel.
"Am discut despre participarea Rusiei. Din perspectiva mea, acest lucru necesită progresarea semnificativă în implementarea acordului de la Minsk, aşa că pentru moment consider că participarea Rusiei nu este posibilă", a declarat Merkel.
Preşedintele american Donald Trump a declarat vineri că Rusia trebuie să fie reintegrată în G7. Premierul italian Giuseppe Conte a susţinut această idee, în timp ce preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a afirmat că G7 trebuie să îşi păstreze componenţa actuală.
Grupul ţărilor puternic industrializate reuneşte cele mai mari economii din lume: Canada, Franţa, Germania, Marea Britanie, Italia, Japonia şi Statele Unite. Rusia a fost integrată în anul 1997, devenind astfel G8. Cu toate acestea, în 2014 a redevenit G7 în urma evenimentelor din Ucraina şi din cauza relaţiilor tensionate între Rusia şi ţările occidentale.
Un purtător de cuvânt al preşedintelui rus Vladimir Putin a declarat că apartenenţa la Grupul statelor puternic industrializate (G7) nu reprezintă o preocupare pentru Moscova care se axează pe "alte formate".
Lavrov: Rusia nu are intenţia de a se reintegra în G8
Rusia nu are intenţia de a se reintegra în G8, fiind mulţumită să lucreze cu formatul G20, a indicat sâmbătă şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov, a doua zi după apelul lui Donald Trump în acest sens.
Potrivit lui Lavrov, ale cărui aluzii au fost difuzate de televiziunea rusă, Moscova nu "a cerut niciodată să revină" în G8, redevenit G7 după ce Rusia a fost suspendată ca urmare a anexării peninsulei ucrainene Crimeea în 2014.
"În G20, ultimatumurile nu sunt permise şi aveţi nevoie să ajungeţi la acorduri", a spus Lavrov, subliniind că formatul G20 este "un mecanism destinat să ajungă la un consens". "Cred că este formatul cel mai promiţător pentru viitor", a continuat el.
Înainte de întâlnirea anuală a grupului celor şapte ţări, preşedintele american a făcut apel la reintegrarea Rusiei. Această propunere a fost respinsă imediat de Marea Britanie, Franţa şi Germania.
Relaţiile dintre Rusia şi ţările din Occident se află în cel mai slab nivel pe fondul dezacordurilor persistente cu privire la Ucraina şi Siria, acuzaţiilor de interferenţă, şi, mai recent, din cauza otrăvirii fostului spion rus Serghei Skripal în Anglia.
Preşedintele rus Vladimir Putin a evocat săptămâna trecută, în timpul unei vizite în Austria, posibilitatea unui summit cu omologul său american Donald Trump, care ar putea avea loc la Viena.
Purtătorul de cuvânt de la Kremlin, Dmitri Peskov a precizat că niciun acord nu a fost încheiat şi că nu au avut loc discuţii concrete în acest sens.
Poroșenko și Putin au discutat despre un ''schimb de deţinuţi''
Petro Poroşenko a discutat sâmbătă la telefon cu omologul său rus Vladimir Putin despre eliberarea "deţinuţilor politici" ucraineni din Rusia, între care se numără cineastul Oleg Senţov, aflat în greva foamei, a anunţat într-un comunicat preşedinţia ucraineană, transmit AFP şi Reuters.
"Petro Poroşenko a subliniat importanţa eliberării rapide a deţinuţilor politici ucraineni din Rusia şi din teritoriile ocupate", termen utilizat de Kiev pentru a desemna Crimeea anexată de Rusia şi estul Ucrainei aflat sub controlul separatiştilor, a indicat preşedinţia ucraineană.
Kremlinul notează la rândul său într-un comunicat că preşedinţii rus şi ucrainean au evocat într-o convorbire telefonică "un schimb de deţinuţi" între cele două ţări.
Cei doi şefi de stat au discutat despre "chestiuni umanitare, între care schimbul de persoane deţinute", iar Putin a "subliniat necesitatea eliberării fără întârziere a jurnaliştilor ruşi arestaţi în Ucraina", conform preşedinţiei ruse.
Regizorul Oleg Senţov, care s-a opus anexării Peninsulei Crimeea de către Rusia, în martie 2014, a fost condamnat în august 2015 pentru 'terorism' şi 'trafic de arme'. El ispăşeşte o pedeapsă de 20 de ani într-o închisoare din Extremul Orient rus şi se află de trei săptămâni în greva foamei. Procesul împotriva lui, calificat drept 'stalinist' de Amnesty International, a fost de asemenea denunţat de Kiev, UE şi SUA. Joi, Vladimir Putin, a declarat că 'nu se gândeşte' să-l predea pe Senţov în schimbul jurnalistului ruso-ucrainean Kiril Vişinski, arestat la sfârşitul lui mai la Kiev şi inculpat de 'înaltă trădare' de justiţia ucraineană, crimă pasibilă de 15 ani de închisoare.
Luna mai a fost cea mai sângeroasă în Donbas
10 militari ucraineni au fost uciși în estul Ucrainei și aproape o sută au fost răniți, a comentat Heather Nauert, reprezentantul Departamentului de Stat al SUA, raportul privind luptele din Donbas in luna mai.
„Luna mai a fost cea mai sângeroasă a acestui an pentru soldații ucraineni care și-au apărat țara de agresiunea Rusiei: zece morți și 91 răniți. Statele Unite cer Rusiei să-și retragă trupele din Donbas”, a scris ea.
Consiliul Europei, NATO, Uniunea Europeană, Ucraina, SUA și un șir de alte state învinuiesc Rusia de implicare în conflict, în principal prin utilizarea forțelor armate regulate care luptă de partea separatiștilor. Kremlinul neagă orice implicare, susținând că Rusia nu este parte beligernată în acest razboi, care ar avea caracter de ”confict armat civil”.
Turcia cere Europei să nu uite de anexarea Crimeei
Autoritățile turce nu recunosc alipirea Crimeei de către Rusia și continuă să o considere o anexare, a declarat ministrul turc de externe Mevlut Cavusoglu, potrivit Yeni Safak.
„Nu vom uita niciodată ce s-a întâmplat în Crimeea. Noi credem ca cele întâmplate reprezinta o anexare“, – a spus diplomatul la o întâlnire cu membrii asociației culturale și de ajutorare a tătarilor din Crimeea.
Ministrul a menționat că unele țări europene au început să „uite” ce s-a întâmplat în Crimeea. „Le reamintim că dacă uitați de Crimeea și mâine se va întâmpla ceva în Ucraina, veți fi responsabili pentru acest lucru”, a subliniat el.
Turcia a declarat în repetate rânduri că nu recunoaște Crimeea ca fiind rusă. „Pentru noi este o valoare fundamentală integritatea teritoriala și independența Ucrainei, de aceea percepem Crimeea ca parte integrantă a Ucrainei“, – a spus în februarie 2016 premierul Turciei, Ahmet Davutoglu.
Între timp, ziarul Hürriyet a scris că în Turcia se discută în mod activ despre drepturile acestei țări asupra Crimeei. Observatorii politici se referă la acordul din 1783, semnat de Ecaterina a II-a, care prevedea condițiile transferului peninsulei de la Imperiul Otoman către cel țarist. Conform acestui document, Turcia are dreptul sa ceara retrocedarea Crimeei în cazul în care aceasta isi proclamă independența sau este transferată unei terțe părți.
Adunarea Generală a ONU a respins cu majoritate covârșitoare actul alipirii Crimeei la Federația Rusă. Poziția Rusiei a fost susținută de numai 10 țări: Armenia, Belarus, Bolivia, Cuba, Coreea de Nord, Nicaragua, Sudan, Siria, Venezuela și Zimbabwe.