Mike Pompeo speră că vizita lui Bolton la Moscova va duce la o întâlnire Trump-Putin
Secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo, a declarat într-un interviu difuzat sâmbătă că speră ca preconizata vizită la Moscova a consilierului pe probleme de securitate naţională John Bolton să se materializeze într-o întâlnire între preşedintele american Donald Trump şi omologul său rus Vladimir Putin, informează Reuters.
Într-un interviu acordat editorialistului politic Hugh Hewitt şi difuzat de postul MSNBC, Pompeo a declarat că Bolton intenţionează să efectueze o vizită la Moscova, duminică sau luni.
"Şi cred că este posibil ca preşedintele Trump să se întâlnească cu omologul său într-un viitor nu prea îndepărtat ca urmare a acestei întrevederi", a spus Pompeo. Întrebat dacă Trump ar putea vizita Moscova în această vară, Pompeo a replicat că nu este la curent cu agenda preşedintelui.
Presa rusă a citat Kremlinul care a transmis marţi că nu există planuri pentru o întrevedere între Trump şi Putin înaintea summitului NATO de la Bruxelles din 11-12 iulie şi la care Trump este aşteptat să participe.
Pompeo a declarat că, în discuţiile cu Rusia, SUA "încearcă să găsească teme cu interese suprapuse, dar să protejeze interesele americane atunci când acest lucru nu se întâmplă". Secretarul de stat al SUA a mai spus că, în cele două convorbiri pe care le-a purtat cu omologul său rus, Serghei Lavrov, de la preluarea mandatului, în aprilie, şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la amestecul Rusiei în alegerile prezidenţiale din SUA şi la comportamentul acestei ţări în Siria şi Ucraina. "Unde există subiecte în care putem găsi un numitor comun, ei bine, cu siguranţă că încercăm să facem acest lucru", a adăugat el.
Trump şi Putin s-au întâlnit de două ori în marginea unor summituri globale şi au vorbit de cel puţin opt ori la telefon.
Peter Szijjarto: Războiul Ucrainei cu Rusia nu poate fi o scuză pentru încălcarea drepturilor maghiarilor
Războiul dus în prezent de Ucraina cu Rusia nu poate justifica încălcarea drepturilor minorităţii etnice a maghiarilor din Transcarpatia, a declarat ministrul de externe ungar, Peter Szijjarto, într-un interviu acordat duminică mai multor canale de televiziune ucrainene, în care a subliniat că Ucraina şi Ungaria ar trebui să menţină relaţii de bună vecinătate.
"Ungaria sprijină ferm integritatea teritorială şi suveranitatea Ucrainei. Dar războiul vostru cu Rusia nu poate şi nu trebuie să fie o scuză pentru încălcarea drepturilor maghiarilor. Înţelegem că preşedintele dumneavoastră, guvernul dumneavoastră şi-ar dori să scape de influenţa Rusiei prin şcoli, prin limbă. Dar dacă voi luptaţi cu Rusia, de ce ne jigniţi pe noi? Dacă vă luptaţi cu Rusia, de ce încălcaţi drepturile maghiarilor?", a întrebat şeful diplomaţiei ungare.
În acest context, Peter Szijjarto a subliniat necesitatea ca Ucraina să aibă relaţii de bună vecinătate. "Cu cât aveţi vecini mai puternici şi mai stabili, cu cât aveţi relaţii mai bune cu vecinii, cu atât mai încrezător puteţi privi spre viitor", a afirmat ministrul de externe al Ungariei.
Întrebat dacă Ungaria intenţionează să-şi alipească Transcarpatia, Szijjarto a calificat întrebarea ca pe o "insultă", denunţând ca "scandaloase" acuzaţiile de separatism din partea Kievului.
"Aveţi un război, dar lăsaţi-i pe maghiari în pace. Cred că este foarte rău că daţi vina pe maghiari sau să-i ofensaţi pe unguri pentru că sunteţi în război cu Rusia", a insistat el.
Ungaria, potrivit lui, ar fi fericită să se întoarcă la politica care a fost înainte de adoptarea Legii privind educaţia în Ucraina, amintind că ţara sa a fost cel mai puternic susţinător al regimului de călătorie fără vize în UE pentru cetăţenii ucraineni.
Ministrul de externe ungar a indicat de asemenea că următoarea rundă de discuţii între Ministerul Educaţiei din Ucraina şi Asociaţia maghiarilor din Transcarpatia este programată pentru luna iulie.
În martie, ministrul Peter Szijjarto ceruse Ucrainei să opereze modificări la Legea Educaţiei şi să amâne punerea ei în aplicare până în 2023, ameninţând că, în caz contrar, Budapesta va bloca întâlniri importante pentru Kiev la nivelul Uniunii Europene şi al NATO.
În special, el menţionase că Ungaria va bloca desfăşurarea Comisiei Ucraina-NATO la nivel ministerial în aprilie şi în iulie la nivelul şefilor de stat şi de guvern în cadrul summitului de la Bruxelles.
Carina Ţurcan ar fi transmis informaţii despre livrările de electricitate în Crimeea
Carina Ţurcan, membră a Consiliului de administraţie al companiei ruse "Inter RAO", arestată în Rusia sub acuzaţia de spionaj, este suspectată că a transmis României şi probabil de asemenea Statelor Unite informaţii despre livrările de energie către Crimeea.
Ziarul rus citează o sursă anonimă din cadrul serviciilor de securitate ruse, conform căreia Carina Ţurcan este acuzată că a transmis informaţii despre 'negocieri privind livrarea de electricitate către Crimeea şi republicile din Donbas', respectiv cele două provincii secesioniste proruse din estul Ucrainei, Doneţk şi Lugansk.
'Am primit din partea serviciului rus de informaţii externe informaţii conform cărora cineva transmite informaţii României, membră a NATO, în spatele căreia ar putea fi Statele Unite', a spus respectiva sursă, acuzând-o pe Carina Ţurcan că este la originea scurgerii de informaţii.
Această scurgere de informaţii 'a durat mai mult de un an' şi Carina Ţurcan 'avea contactele tuturor înalţilor funcţionari ruşi în Ucraina', ea transmiţând 'informaţii politice despre cei care lucrează cu noi (Rusia n.red) în Ucraina, în Coreea de Nord, în Crimeea şi în alte regiuni unde noi furnizăm electricitate, despre cei care cooperează, care refuză, cu care noi vorbim, care sunt problemele, strategiile', a susţinut sursa citată.
'Desigur' că preşedintele Vladimir Putin este la curent cu această afacere, a spus la o conferinţă de presă purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, fără să comenteze mai mult.
Carina Ţurcan, originară din Republica Moldova şi membră a Consiliului de administraţie al companiei ruse "Inter RAO", a fost arestată pe 15 iunie în Federaţia Rusă sub acuzaţia de spionaj în favoarea României şi riscă până la 20 de ani de închisoare.
Potrivit fişei biografice prezentate de presa rusă, Carina Ţurcan are 43 de ani, este absolventă a Universităţii Libere Internaţionale din Moldova (ULIM) şi a Consorţiului Spaniol de Universităţi IUP (MBA). Este membru al Consiliului de administraţie al "Inter RAO' din 2012, iar anterior a condus diviziunea "Moldova, Ucraina, România'.
Iniţial a fost anunţat că ea deţine cetăţeniile română, rusă şi moldovenească, însă potrivit Serviciului de Presă al Ministerului de Interne al Republicii Moldova, Carina Ţurcan nu mai este cetăţean al republicii din 2016.
Ministerul Afacerilor Externe român a anunţat miercuri că a 'solicitat oficial Ambasadei Federaţiei Ruse la Bucureşti detalii suplimentare şi clarificări cu privire la cazul menţionat'. 'Din datele obţinute la acest moment, persoana vizată deţine şi cetăţenie română. MAE atrage atenţia asupra caracterului speculativ al informaţiilor vehiculate în mass-media ruse şi îndeamnă la abordarea cu precauţie a subiectului', a mai menţionat MAE român.
Kremlinul anunţă că nu se va discuta Crimeea la întâlnirea Trump - Putin
Kremlinul a anunţat azi că peninsula Crimeea, pe care a anexat-o de la Ucraina în 2014, este o parte inseparabilă a Rusiei şi nu va fi unul dintre subiectele discutate la summit-ul dintre preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său american, Donald Trump.
Putin este dispus să accepte compromisuri în legătură cu oricare altă subiect, conform lui Dmitry Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului.
Trump se va întâlni cu Putin pe 16 iulie la Helsinki, în Finlanda, iar cei doi vor discuta despre relaţiile dintre SUA şi Rusia şi „alte probleme de securitate naţională”, conform unui comunicat al Casei Albe.
Preşedintele SUA, Donald Trump, declarase că nu excluse posibilitatea recunoaşterii anexării regiunii Crimeea de către Rusia, liderul de la Casa Albă afirmă că ar putea discuta acest subiect cu ocazia întrevederii sale cu omologul său rus, Vladimir Putin, ce avea loc pe 16 iulie la Helsinki.
"Vom vedea", a răspuns Trump când a fost întrebat de reporteri la bordul Air Force One dacă SUA vor accepta anexarea regiunii Crimeea de către Rusia, informează agenţia Bloomberg.
"Voi discuta cu el (Vladimir Putin n.red.) despre tot (...) Vom discuta despre Ucraina, vom discuta despre Siria, vom discuta despre alegeri, şi nu vrem ca cineva să manipuleze alegerile", a adăugat Trump.
Luna trecută, cu ocazia summitului Grupului ţărilor puternic industrializate (G7) din Quebec, Trump a menţionat că Rusia a investit masiv în Crimeea după anexare şi a refuzat să critice Moscova pentru ocuparea regiunii, ci a dat vina pe predecesorul său de la Casa Albă, Barack Obama, pentru acest eveniment.
"Preşedintele Obama este cel care a lăsat să se întâmple acest lucru care este foarte regretabil", a afirmat Trump.