Putin avertizează NATO împotriva unor legături mai strânse cu Ucraina şi Georgia
Vladimir Putin a avertizat joi NATO împotriva cultivării unor legături mai strânse cu Ucraina şi Georgia, declarând că o astfel de politică este iresponsabilă şi ar avea consecinţe nespecificate pentru alianţă, în timp ce a promis să reacţioneze proporţional la asemenea acţiuni,.
Chestiunea a devenit o sursă de furie pentru Rusia - care împarte o frontieră cu ambele ţări şi nu doreşte să le vadă că se alătură la ceea ce ea consideră că este un bloc militar ostil - încă din 2008, când liderii NATO le-au promis Ucrainei şi Georgiei că într-o zi se vor alătura alianţei.
Putin, discutând cu ambasadorii ruşi din întreaga lume la o conferinţă la Moscova, a declarat joi că este nevoie de restabilirea încrederii în Europa şi s-a exprimat împotriva a ceea ce el a spus că sunt "încercările NATO de a desfăşura noi baze şi infrastructuri militare lângă graniţele Rusiei".
"Vom răspunde în mod corespunzător la astfel de paşi agresivi, care reprezintă o ameninţare directă pentru Rusia", a declarat Putin.
"Colegii noştri, care încearcă să agraveze situaţia, încercând să includă, printre alţii, Ucraina şi Georgia în orbita alianţei, ar trebui să se gândească la posibile consecinţe ale unei astfel de politici iresponsabile", a subliniat el.
Rusia şi NATO au nevoie de o nouă agendă de lucru pozitivă, care să vizeze mai degrabă "găsirea unui teren comun" şi nu confruntarea, a spus Putin.
"Cheia pentru asigurarea securităţii şi stabilităţii în Europa este extinderea cooperării şi restabilirea încrederii şi nu desfăşurarea şi construirea de către NATO a unei infrastructuri militare în apropierea graniţelor ruse, ceea ce se întâmplă acum", a insistat Putin.
Moscova a acuzat cu regularitate NATO de intensificarea prezenţei sale militare în Europa de Est, inclusiv creşterea contingentelor militare în statele baltice, Polonia, România şi Bulgaria, folosindu-se de temerile unei eventuale agresiuni ruse ca pretext, comentează Xinhua. Rusia s-a plâns şi că NATO îşi îmbunătăţeşte în mod activ infrastructura de transport şi instalează sisteme de apărare antirachetă în regiune.
Potrivit liderului rus, problema legăturilor NATO cu Ucraina şi Georgia a fost discutată cu preşedintele american Donald Trump la summitul desfăşurat luni la Helsinki.
Printre altele, Trump le-a cerut membrilor NATO să cheltuiască mai mult pentru apărare, dar s-a întrebat dacă Muntenegru, cel mai nou membru al alianţei, ar trebui să facă parte din bloc, în timp ce i-a descris pe locuitorii săi ca "agresivi".
Forţele ruse au intrat în două regiuni separatiste georgiene în 2008 şi au anexat Crimeea de la Ucraina în 2014 după care a izbucnit o revoltă separatistă prorusă în estul Ucrainei.
În aceste regiuni din cele două ţări rămân staţionate trupe ruse, ceea ce Moscova afirmă că este în acord cu dorinţa populaţiei locale, în timp ce Occidentul şi guvernele celor două state o numesc ocupaţie ilegală.
Liderii NATO au discutat legăturile cu Ucraina şi Georgia - ambele foste republici sovietice odinioară conduse de la Moscova - la summitul lor de la Bruxelles la începutul acestei luni.
Politicieni proeminenţi din ambele ţări doresc să se alăture alianţei militare occidentale, dar şi-au văzut şansele de aderare împiedicate de incursiunile teritoriale ale Rusiei, notează Reuters, care aminteşte că, în virtutea regulilor NATO, ţările cu conflicte teritoriale nu se pot alătura NATO.
Potrivit lui Putin, motivele posibilei agravări sunt: ”refuzul autorităților ucrainene de a-și îndeplini obligațiile” și ”refuzul de a rezolva conflictul în mod pașnic”.
„Din nou și din nou se demonstreaza încălcari flagrante a acordurilor, refuzul de a se angaja într-un dialog cu propriii cetățeni. Toate scenariile luate in calcul prevad solutii de forță“, – a spus Putin.
Președintele rus a sublinia că mai există loc pentru o soluționare pașnică. „Noi credem că pachetul de măsuri de la Minsk este o bază reală pentru o soluționare politică a crizei“, – a spus Vladimir Putin.
La întâlnirea cu ambasadorii, Vladimir Putin a atras atenția asupra aderării Georgiei și Ucrainei la NATO. Potrivit președintelui rus, cei care vor să facă acest lucru „ar trebui să ia în considerare consecințele unei astfel de politici iresponsabile”.
„Vom reacționa proporțional la astfel de măsuri agresive, care reprezintă o amenințare directă la adresa Rusiei”, a amenințat șeful statului.
Potrivit lui, baza securității în Europa este dezvoltarea cooperării. „Cheia pentru asigurarea stabilității este de a spori cooperarea și pentru a restabili încrederea și să nu se trimită la frontierele rusești baze noi și infrastructura militară a NATO“, – a spus Putin.
Subiectul Ucrainei și Georgiei intrand in NATO a fost abordat de Putin si în interviul recent pentru Fox News, în timpul vizitei sale la Helsinki. Șeful Kremlinului a numit deplasarea infrastructurii NATO la frontiera rusă drept o amenințare la adresa securității țării. „Reacția va fi extrem de negativă”, a promis Putin.
Ca răspuns, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în timpul unei întâlniri cu șeful guvernului Georgiei, Mamuka Bakhtadze, a declarat că Rusia nu are dreptul de a decide pentru alții ceea ce ei ar trebui să facă sau nu.
„Doar cele 29 de țări membre ale NATO și Georgia ca țară candidată pot decide când Georgia va deveni membră a Alianței”, a declarat secretarul general al NATO.
În urmă cu 10 de ani, la ședința închisă a Consiliului Rusia – NATO de la București, Putin a făcut aluzie la ceea ce ar putea fi „pașii de retorsiune“ ai Rusiei daca Ucraina va intra in NATO. Posibilitatea în sine l-a scos din pepeni pe liderul rus. „Înțelegi, George, că Ucraina nici macar nu este stat – s-a adresat Putin presedintelui american de atunci George W. Bush. – Ce este Ucraina? O parte a teritoriului său este Europa de Est, și o parte i-a fost donata de noi!“
După aceea, președintele rus a lăsat să se înțeleagă că, dacă Ucraina este admisa în NATO, statul ucrainean pur și simplu încetează să mai existe. În fapt el a amenințat că Rusia ar putea să ocupe Crimeea și Ucraina de Est.
Mattis vrea excepții pentru unele țări care cumpără armament rus
Sancţiunile americane împotriva ţărilor care cumpără armament rusesc trebuie să poată face obiectul unor exceptări pentru a nu arunca unele ţări definitiv în braţele Rusiei, a declarat ministrul american al apărării.
"Rusia trebuie să plătească pentru comportamentul său agresiv şi destabilizator şi pentru ocuparea ilegală a Ucrainei", a afirmat Jim Mattis într-un comunicat.
"Totuşi, în timp ce impunem sancţiuni necesare şi meritate pentru atitudinea lor răuvoitoare, este imperativ să-i furnizăm secretarului de stat posibilitatea de a face derogări de la legea CAATSA", a adăugat el.
Congresul american a adoptat în 2017 o lege, susţinută de republicani şi de democraţi, pentru a pedepsi Rusia pentru atitudinea sa în Ucraina şi pentru ingerinţa ei în alegerile prezidenţiale americane. Această lege, numită CAATSA (Counter America's Adversaries Through Sanctions Act), impune sancţiuni economice împotriva oricărei entităţi sau ţări care încheie contracte pentru achiziţia de armament cu companiile ruse.
Legea a fost promulgată fără prea multă tragere de inimă de preşedintele american Donald Trump, care speră să-şi concretizeze promisiunea electorală de apropiere de Rusia lui Vladimir Putin.
Reglementarea continuă să provoace dezbateri, unii temându-se că sancţiunile, în special împotriva unor aliaţi ai SUA din Asia, precum India, pun în pericol relaţii pe care Washingtonul încearcă să le întărească de mulţi ani. India, cel mai mare importator mondial în materie de apărare, cumpără de multă vreme echipamente ruseşti şi discută cu Moscova despre achiziţionarea sistemelor sale de apărare antiaeriană S-400.
Excepţiile la legea CAATSA ar permite unor ţări "să construiască o relaţie de securitate mai strânsă cu SUA", reducându-şi în acelaşi timp de manieră progresivă dependenţa faţă de materialul militar rus, a explicat Jim Mattis, care s-a deplasat în India anul trecut şi se va întoarce în acest stat în septembrie împreună cu secretarul de stat american Mike Pompeo pentru convorbiri care se vor purta în două reprize.
Jurnalistul rus Pavel Șeremet comemorat la Kiev
Zeci de persoane l-au comemorat la Kiev pe jurnalistul Pavel Șeremet, la împlinirea a doi ani de când acesta a murit în explozia unei bombe plasate sub mașina sa, scrie Europa Libera.
Jurnaliști, apărători ai drepturilor omului, activiști, diplomați și apropiați ai lui Șeremet au depus flori la un memorial improvizat la intersecția aglomerată din capitala ucraineană unde a avut loc asasinatul.
Cetățean rus născut în Belarus, Pavel Șeremet, care se stabilise la Kiev, a fost ucis în drum spre redacția unui post de radio unde lucra. Avea 44 de ani. Autoritățile ucrainene au condamnat atacul, dar asasinii nu au fost descoperiți.
Ancheta nu exclude faptul că asasinarea jurnalistului Pavel Șeremet s-a făcut la ordin politic și a fost organizata în Rusia, a declarat ministrul Afacerilor Interne al Ucrainei, Arsen Avakov, la o conferință de presă dedicată dosarului uciderii lui Șheremet, pe 20 iulie 2016.
„Anchetatorii nu exclud versiunea ca asasinatul lui Șeremet a fost o comanda politica facuta în Federația Rusă”, – a spus Avakov.
Ministrul a detaliat cateva fapte ale dosarului.
„La locul crimei, în momentul comiterii, se afla o echipa de reporteri a ”Kanal 17”, care a transmis în direct evenimentul. Exact aceeași situație am avut-o si pe 16 aprilie 2015, cand a fost ucis Olesia Buzina. Jurnaliștii au susținut că, în ambele cazuri, au ajuns accidental la locul crimei”, – a spus șeful Ministerului de Interne.
Statele Unite oferă Ucrainei 200 de milioane de dolari pentru întărirea securităţii
Statele Unite oferă Ucrainei asistenţă financiară suplimentară în valoare de 200 de milioane de dolari pentru întărirea securităţii sale, fiind de aşteptat ca acţiunea Washingtonului să irite Moscova, la doar câteva zile după summitul de la Helsinki, între preşedinţii Rusiei şi SUA.
Ambasada Ucrainei la Washington a anunţat vineri alocarea acestor fonduri, iar informaţia a fost ulterior confirmată de un purtător de cuvânt al Pentagonului, informează site-ul postului CNN News.
Fondurile au drept destinaţie îmbunătăţirea capacităţii de control şi comandă a forţelor armate ale Ucrainei, securizarea comunicaţiilor, achiziţionarea de echipamente medicale, a declarat un oficial SUA.
Oficialul a mai precizat că finanţarea oferită de Washington va asigura echipamentul necesar pentru susţinerea necesităţilor operaţionale şi a programelor de pregătire în curs de derulare, inclusiv radare de contra-artilerie, vehicule multirol rapide, dispozitive pentru vedere pe timp de noapte, echipamente pentru război electronic.
Virarea acestor fonduri se bazează pe adoptare recentă de către Kiev a unei legi privind securitatea naţională, promulgată pe data de 5 iulie de preşedintele Petro Poroşenko, care a îndeplinit cerinţele legislaţiei americane, astfel permiţând Administraţiei Trump să aprobe furnizarea de asistenţă suplimentară.
Ambasadorul rus la Washington, Anatoli Antonov, a dezvăluit recent că preşedintele Donald Trump a discutat la Helsinki cu omologul său din Rusia, Vladimir Putin, despre posibilitatea organizării unui referendum în regiunile separatiste din estul Ucrainei.
Casa Albă a precizat că preşedintele SUA, Donald Trump, nu intenţionează să susţină organizarea vreunui referendum în regiunile separatiste proruse din estul Ucrainei.