Baptistii din Donbas au fost declarați ”extremiști” de către separatiști
În Lugansk, așa-numitul minister al securității de stat ”MGB – LNR” a interzis activitățile ”Uniunii ucrainene a bisericilor baptiste creștine evanghelice” și a declarat organizația religioasă ca fiind „extremistă”, anunta ”Novosti Donbassa”, care citeaza mass-media controlată de regimul de ocupatie.
Separatistii au acuzat organizația religioasa că a predicat idei despre capturarea forțată a „republicilor” de către forțele armatei ucrainene, a menținut legăturile cu organizațiile naționaliste ucrainene, și a influențat enoriașii cu substanțe cu efect psihotrop.
Agentii serviciului secret al separatistilor au confiscat toate materialele tipărite, produsele audio și video apartinand organizației baptiste.
Jim Mattis, dorește o întâlnire cu omologul său rus Serghei Şoigu
Secretarul american al apărării, Jim Mattis, a declarat că ia în considerare o întâlnire cu omologul său rus Serghei Şoigu, în contextul în care a fost evocată posibilitatea unei noi întrevederi între Donald Trump şi Vladumir Putin.
"Iau în considerare o întâlnire cu omologul meu, însă nu a fost luată nicio decizie", a declarat Mattis unui grup de jurnalişti la Pentagon.
"Sunt în favoarea redeschiderii canalelor de comunicare", a adăugat el.
"Este extrem de important să discutăm cu ţările cu care avem cele mai profunde dezacorduri", a mai spus Mattis.
Anterior în cursul zilei de vineri, preşedintele rus Vladimir Putin s-a declarat "pregătit" să meargă la Washington şi l-a invitat pe omologul său Donald Trump să vină la Moscova.
Anunţul survine la câteva zile după primul summit al celor doi lideri, la 16 iulie, la Helsinki, care a stârnit o controversă în SUA, unde declaraţiile lui Trump de la întâlnirea cu Putin au fost considerate prea conciliante.
Întrebat despre rezultatul acestui summit, Mattis a dat asigurări că întrevederea nu a dus "la nicio schimbare de politică" faţă de Rusia.
Însărcinatul cu afaceri al Ungariei la Kiev, convocat la MAE ucrainean din cauza unor declaraţii ale lui Orban
Ministerul de Externe al Ucrainei l-a convocat pe însărcinatul cu afaceri al Ungariei la Kiev pentru a exprima un protest ferm faţă de o serie de paşi inamicali ai Budapestei în raport cu Ucraina, informează portalul Ukrainska Pravda şi agenţia de presă Interfax-Ukraina, citând un comunicat al diplomaţiei ucrainene dat publicităţii joi, la două zile după această convocare.
Potrivit comunicatului, MAE ucrainean a subliniat la întâlnirea cu Laszlo Papp necesitatea ca Budapesta să pună capăt acţiunilor care afectează relaţiile bilaterale.
'În pofida abordării constructive din partea părţii ucrainene pentru a rezolva problemele existente, ultimele acţiuni ale Ungariei sunt mărturie a faptului că a fost aleasă confruntarea în locul cooperării şi ingerinţa directă în afacerile interne ale Ucrainei', se menţionează în textul publicat de diplomaţia Kievului.
Ministerul de Externe al Ucrainei denunţă în special ultimele declaraţii ale premierului ungar Viktor Orban cu privire la aspiraţiile euroatlantice şi de integrare în UE ale Kievului, care distonează cu politica Bruxellesului şi, în mare măsură, reflectă poziţia 'ţării agresoare', aşa cum numeşte Ucraina Rusia.
Diplomatului ungar i-a fost înmânată o notă cu cererea ca Budapesta să prezinte explicaţii oficiale în legătură cu instituirea postului de ministru responsabil cu dezvoltarea regiunii Transcarpatia şi cu programul de dezvoltare a grădiniţelor (maghiare) în bazinul carpatic, deoarece în sfera competenţei sale intră o parte din teritoriul suveran al Ucrainei, mai precizează MAE ucrainean.
La 28 iulie, la Universitatea de Vară de la Băile Tuşnad (Bálványos), judeţul Harghita (România), premierul Viktor Orban şi-a exprimat îndoielile cu privire la realismul aspiraţiilor Ucrainei de a deveni membră a UE şi NATO, aminteşte Ukrainska Pravda.
Potrivit lui Orban, în calea aspiraţiilor Ucrainei stă dorinţa Rusiei de a restabili vechea ordine. 'Este foarte clar că scopul ruşilor este să restabilească situaţia mai veche şi să-şi păstreze influenţa în Ucraina', a spus el, subliniind că Rusia va continua să creeze o zonă tampon la graniţele sale.
Mihai Fifor a discutat cu omologul său britanic despre Ucraina și militarizarea rusă a Mării Negre
„Subiectele abordate pe timpul întrevederii de azi au vizat cu precădere stadiul actual şi perspectivele cooperării bilaterale în domeniul apărării, situaţia de securitate la nivel regional, implementarea deciziilor recentului summit, precum şi priorităţile României pe timpul preşedinţiei Consiliului UE pe dimensiunea de apărare şi securitate. Marea Britanie reprezintă pentru România unul dintre cei mai importanţi parteneri strategici, iar vizita de azi reflectă excelentele relaţii dintre cele două state, oferindu-ne totodată prilejul de a continua discuţiile avute în luna iunie, în marja ministerialei NATO a apărării cu privire la principalele priorităţi ale relaţiei bilaterale, dar şi subiecte aflate pe agenda aliată”, a declarat, joi, ministrul Apărării, după întâlnirea de la Bucureşti cu Gavin Williamson, secretarul pentru apărare al Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord.
Potrivit ministrului român al Apărării, cele două părţi au discutat şi despre adaptarea acordului semnat în urmă cu 22 de ani, dintre ţara noastră şi Marea Britanie, la contextul actual.
„Având în vedere actualul context internaţional, am discutat despre posibilitatea de a aduce vechiul acord semnat în urmă cu 22 de ani la parametri adaptaţi realităţii zilelor noastre, având convingerea că acest demers va imprima o nouă energie şi o dimensiune mai amplă relaţiilor militare bilaterale dintre statele noastre (...) Am discutat modalităţile de consolidare a cooperării în cadrul organizaţiilor internaţionale din care facem parte în scopul asigurării unui climat de securitate în zona extinsă a Mării Negre, ţinând cont şi de evoluţiile din flancul sudic, generate de criza din Siria şi cea a refugiaţilor”, a precizat Mihai Fifor.
Potrivit acestuia, un subiect important de pe agenda discuţiilor de joi a fost despre situaţia securităţii din vecinătatea României, cu accent pe acţiunile Rusiei.
„În ceea ce priveşte securitatea din vecinătatea Românei, am menţionat agresivitatea politică şi militară a Federaţiei Ruse şi intenţia sa de militarizare a Mării Negre prin creşterea efectivelor militare din regiune şi dislocarea unor noi capabilităţi, cu potenţial predominant ofensiv, din toate categoriile de forţe armate. Eforturile Federaţiei Ruse se concentrează pe tactici şi acţiuni hibride cu scopul de a submina stabilitatea internă atât a statelor ex-sovietice, cât şi a statelor aliate din vecinătate alimentând aşa-numitele «conflicte îngheţate» (...) Având conturat un astfel de tablou, este evidentă necesitatea unei abordări coerente, coordonate şi unitare, în termeni politici precum şioperaţionali, pentru a descuraja orice escaladare a unor potenţiale conflicte şi pentru a menţine un climat de securitate în regiunea Mării Negre”, a mai declarat Mihai Fifor, precizând că împreună cu partenerii britanici, România se asigură că Marea Neagră rămâne o mare liberă, „condiţie esenţială pentru securitatea întregii Europe”.
La râdul său, Gavin Williamson a declarat că România şi Marea Britanie împărtăşesc aceleaşi valori, precum democraţia, justiţia şi toleranţa. În ceea ce priveşte cooperarea dintre cele două state, oficialul britanic a declarat că este una extem de importantă, iar rolul României în Alianţa NATO este „unul vital” pentru securitatea Europei, mai ales în contextul tensionat din zonă, precum conflictul din Ucraina.
După declaraţii, miniştrii Fifor şi Williamson s-au deplasat în Baza 57 Aeriană 'Mihail Kogălniceanu', unde au loc întâlniri cu piloţii şi personalul tehnic care deservesc cele patru aeronave Typhoon ale Forţelor Aeriene Britanice şi cu personalul român din baza militară.
Un detaşament britanic format din aproximativ 160 de militari (piloţi şi personal tehnic) execută, până la 31 august, misiuni de poliţie aeriană întărită cu patru aeronave Eurofighter Typhoon, alături de aeronavele MiG-21 LanceR şi militari ai Forţelor Aeriene Române. Este a doua oară când un detaşament britanic este dislocat în baza aeriană din Mihail Kogălniceanu pentru misiuni de poliţie aeriană împreună cu FAR, primul fiind dislocat în perioada 1 mai - 31 august 2017.
Poliţia aeriană întărită (enhanced Air Policing) sub comandă NATO este o misiune de apărare colectivă pe timp de pace pentru asigurarea integrităţii spaţiului aerian al Alianţei. Misiunile de poliţie aeriană desfăşurate în comun contribuie la dezvoltarea şi adaptarea capacităţii de reacţie şi descurajare, precum şi la consolidarea interoperabilităţii dintre forţele aeriene române şi britanice.