Patriarhul rus Kirill s-a exprimat împotriva autocefaliei Bisericii Ortodoxe a Ucrainei
La Istanbul, s-a încheiat astăzi Synaxis-ul – Adunarea generala a episcopilor – Patriarhiei Ecumenice a Bisericii Ortodoxe a Constantinopolului, la care, s-a discutat problema acordării autocefaliei Bisericii Ortodoxe Ucrainene.
Potrivit corespondentului ucrainean al „Gromadska“, episcopii la Istanbul au confirmat faptul că Patriarhia de Constantinopol are dreptul sa acorde autocefalie chiar daca alte biserici se opun acestui act. Momentan nu există o confirmare oficială a acestei informații.
Synaxisul episcopilor nu va lua decizie privind acordarea autocefaliei, aceasat urmand sa fie luata de Sinodul Patriarhiei de Constantinopol din luna octombrie.
Cererea de acordare a autonomiei bisericii locale unificate a Ucraineu a fost adresata Patriarhului Ecumenic Bartolomeu de catre parlamentul Ucrainei si sustinuta de presedintele Petro Poroșenko.
Biserica Ortodoxă Rusă (Patriarhia Moscovei) este categoric împotriva acordării autocefaliei pentru Biserica ucraineană. Patriarhul ”Moscovei și al Întregii Rusii”, Kirill a declarat duminică că „este imposiil sa se rupa unitatea spirituală a Sfintei Rusii“, ca unitatea Bisericii definește cale spirituala a popoarelor „întregii Rusii”, iar dacă aceasta va fi rupta, „nu se știe în general ce se va întâmpla cu Biserica Ortodoxă”.
Totodata, Kirill nu a comentat rezultatele întâlnirii sale cu Patriarhul Ecumenic Bartolomeu, care a avut loc la 31 august și la care, așa cum era de așteptat, a fost discutata problema ucraineană. Ambele părți au emis comunicate în care întâlnirea a fost descrisa ca una ”cordială și prietenoasă”.
După întâlnire, un reprezentant de rang înalt al Bisericii din Constantinopol a declarat reporterilor că Bartolomeu i-a confirmat lui Kirill ca problema autocefaliei bisericii ucrainene este într-adevăr pe ordinea de zi.
Aleksandr Zaharcenko a fost înmormântat
Zeci de mii de oameni au participat duminică la înmormântarea liderului separatist din Donețk, Aleksandr Zaharcenko ucis vineri într-un atac cu bombă la o cafenea.
Aleksandr Zaharcenko era numit "frate" şi "erou" de apropiaţii preşedintelui rus Vladimir Putin.
O mulţime de admiratori, între care mulţi în lacrimi, cu flori în mâini, aşteptau în faţa sicriului, aşezat într-un teatru şi acoperit cu un drapel, preşedintelui autoproclamat din Doneţk al Republicii populare care a fost ucis vineri într-o explozie.
Într-un comunciat difuzat de agenţia de presă oficială a Republicii autoproclamate Doneţk, un consilier apropiat al lui Putin, Vladislav Surkov, a vorbit despre liderul separatist ca despre un "frate".
Potrivit autorităţilor locale, în jur de 100.000 de persoane i-au adus deja omagiu şefului separatist. Printre acestea s-a aflat şi preşedintele Republicii separatiste Oseţia de Sud, Anatoli Bibilov.
Transportul public a fost temporar suspendat în oraş şi bărbaţi înarmaţi au coordonat circulaţia în centrul Doneţkului.
Pancarte uriaşe cu portretul lui Aleksandr Zaharcenko au fost ridicate şi pe una dintre ele era scris: "Avem o patrie mamă: Rusia".
Mulţi dintre cei prezenţi acuzau Ucraina de moartea liderului lor. Autorităţile pro-ruse au decis un doliu de trei zile, până luni, şi începerea anului şcolar a fost amânată până marţi.
Explozia dintr-o cafenea l-a ucis pe Zaharcenko, în vârstă de 42 de ani, şi a provocat moartea gărzii sale de corp şi rănirea a 12 persoane. Autorităţile rebele şi Moscova presupun că Kievul este la originea exploziei, în timp ce Ucraina atribuie acest asasinat disputelor interne din mişcarea rebelă, "susţinută şi finanţată" de Moscova, potrivit purtătoruluid e cuvânt al ministerului Afacerilor Străine.
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat că noi negocieri privind situaţia din Ucraina în aşa-numitul format de discuţii Normandia (Rusia, Ucraina, Franţa şi Germania) sunt imposibile în urma asasinării lui Zaharcenko.
'Discuţii despre viitoare întâlniri în formatul Normandia, aşa cum mulţi dintre partenerii noştri europeni ar fi dorit, sunt imposibile', a spus Lavrov în faţa presei. 'Este o situaţie serioasă, care trebuie analizată', a completat el, referindu-se la uciderea lui Zaharcenko, liderul autoproclamatei Republici Populare Doneţk. Acesta din urmă, şi-a pierdut viaţa vineri (la vârsta de 42 de ani) într-o explozie la o cafenea din capitala regiunii, la mică distanţă de domiciliul său.
La rândul său, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat, potrivit agenţiei EFE, că 'moartea lui Zaharcenko va conduce fără îndoială la creşterea tensiunilor în regiune, fapt care nu va contribui la crearea condiţiilor pentru a începe aplicarea acordurilor de la Minsk'. Acest asasinat este 'o provocare ce va avea consecinţe foarte negative pentru situaţia din regiune', a insistat Peskov în declaraţia dată presei la Soci, staţiunea rusă de la Marea Neagră.
În urma deflagraţiei produse la respectiva cafenea din oraşul Doneţk, pe lângă Zaharcenko a mai fost ucisă o persoană şi alte nouă sunt rănite.
La câteva ore după atentat, autorităţile autoproclamatei Republici Populare Doneţk au anunţat că au fost arestaţi cei care au executat atacul şi au acuzat Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) că a organizat acest asasinat.
În replică, un responsabil de rang înalt al SBU, Igor Guskov, a negat orice implicare a Kievului în acel atentat şi a sugerat că acesta ar putea fi rezultatul unei reglări de conturi, neexcluzând de asemenea nici o eventuală operaţiune a serviciilor secrete ruse pentru 'a elimina o figură atât de odioasă'.
'Preşedinţia' provizorie a autoproclamatei Republici Populare Doneţk a fost preluată de Dmitri Trapeznikov, în vârstă de 37 de ani, până în prezent vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al aceleiaşi identităţi separatiste, el promiţând că va continua politica de integrare cu Federaţia Rusă cu obiectivul ca în viitor provincia Doneţk să fie încorporată acesteia din urmă.
Din 2016, cand razboiul din Donbas se afla in faza de armistitiu incalcat, în Donbas au fost asainați cei mai importanti comandanți de ”militii pro-ruse” – Pavel Dremov, Alexandr Bednov, Alexei Mozgovoi, Evgheni Isacenko. Toti acestia au fost rivali ai liderului LNR – Igor Plotnițki – care la randul sau a supraviețuit unei tentative de asasinat (ulterior a fugit in Rusia si se pare ca este sub arest). În închisoarea separatista (în conformitate cu versiunea oficială – prin sinucidere) a murit un alt comandant rebel din Lugansk – Gennadiy Țâpkalov.
Apoi, în octombrie 2016, a venit randul ”multglorificatului erou” Motorola, comandantul unitatii „Sparta” (numele sau Arseni Pavlov), iar în februarie 2017 si a amicului sau, comandantul batalionului„Somalia” Mihail Tolstîh (zis „Ghivi”). Si atunci Kievul a afirmat ca asasinatele fac parte din campania de inlaturare a martorilor periculosi pentru regimul lui Putin.
De altfel, si unii jurnalistii independenti din Rusia (de ex. Iulia Latînina) cred ca asasinatele din DNR-LNR sunt comandate de la Moscova, pentru a „inlatura martorii”, in special in cazul doborârii Boeingului MH-17.
De altfel, detaliile asasinatului lui Zaharcenko ne sugereaza ca doar cineva din interior, cu acces la cea mai pazita cladire din Donetk, putea organiza aceasta operatiune.
Bomba care l-a ucis pe Zaharcenko a fost plasată in cafeneaua „Separ” detinuta de seful garzii lui Zaharcenko și atent păzită din cauza vizitelor frecvente ale unor ”oaspeți de rang înalt”. În plus, doar cineva din anturajul liderului putea transmite asasinilor informații exacte despre deplasarile și programul liderului rebel.
Un asociat al lui Manafort a admis că a făcut lobby ilegal în favoarea unor politicieni din Ucraina
Un fost asociat al lui Paul Manafort, fostul director al echipei de campanie a lui Donald Trump, a pledat vinovat la acuzația de lobby ilegal în favoarea unor politicieni proruși din Ucraina, inclusiv prin plata unei sume de bani de la aceștia către comitetul de organizare a învestirii lui Trump.
Sam Patten, un consultat politic republican cu legături cu Cambridge Analytica și cu Paul Manafort, a recunoscut că cumpărat în mod ilegal bilete la ceremonia de învestire a președintelui SUA, Donald Trump, pentru un oligarh ucrainean, folosind fonduri primite de la acesta, relatează cotidianul The Guardian.
Prin procurarea ilicită de bilete pentru oligarhul ucrainean, Patten a încălcat legea ce interzice comitetului de organizare a învestirii președintelui SUA să accepte bani din partea unor cetățeni străini.
Patten a recunoscut că a acționat ca agent neînregistrat pentru Blocul Opoziției, o formațiune prorusă din Ucraina și a fost de acord să coopereze cu echipa procurorului special Robert Mueller, care anchetează cazul ingerinţelor Rusiei în campania electorală şi al presupuselor contacte între apropiaţi ai preşedintelui Donald Trump şi oficiali ruşi.
Patten a lucrat și pentru Cambridge Analytica, o firmă specializată în analizarea datelor online implicată în campania preşedintelui SUA Donald Trump şi în cea pro-Brexit, care a exploatat în scop electoral datele de pe Facebook a zeci de milioane de cetăţeni americani și europeni.
Sam Patten, un consultat politic republican cu legături cu Cambridge Analytica și cu Paul Manafort, a recunoscut că cumpărat în mod ilegal bilete la ceremonia de învestire a președintelui SUA, Donald Trump, pentru un oligarh ucrainean, folosind fonduri primite de la acesta, relatează cotidianul The Guardian.
Prin procurarea ilicită de bilete pentru oligarhul ucrainean, Patten a încălcat legea ce interzice comitetului de organizare a învestirii președintelui SUA să accepte bani din partea unor cetățeni străini.
Patten a recunoscut că a acționat ca agent neînregistrat pentru Blocul Opoziției, o formațiune prorusă din Ucraina și a fost de acord să coopereze cu echipa procurorului special Robert Mueller, care anchetează cazul ingerinţelor Rusiei în campania electorală şi al presupuselor contacte între apropiaţi ai preşedintelui Donald Trump şi oficiali ruşi.
Patten a lucrat și pentru Cambridge Analytica, o firmă specializată în analizarea datelor online implicată în campania preşedintelui SUA Donald Trump şi în cea pro-Brexit, care a exploatat în scop electoral datele de pe Facebook a zeci de milioane de cetăţeni americani și europeni.
Klimkin: Valsul lui Putin cu şefa diplomaţiei austriece, "o catastrofă”
Dansul de luna trecută al preşedintelui rus Vladimir Putin cu şefa diplomaţiei austriece Karin Kneissl la nunta acesteia este văzut ca "o catastrofă", a declarat marţi ministrul ucrainean de externe Pavlo Klimkin reporterilor austrieci, potrivit dpa.
"Este o chestiune de încredere", a spus Klimkin, care s-a întâlnit cu cancelarul austriac Sebastian Kurz marţi la Kiev, în comentarii difuzate de agenţia austriacă de presă APA. "Sebastian este un prieten al Ucrainei şi un diplomat inteligent. Am încredere în el", a adăugat Klimkin.
Luna trecută, Putin a fost oaspete de onoare la nunta ministrului austriac de externe Karin Kneissl. Ei au fost filmaţi dansând în timpul festivităţilor desfăşurate într-un sat viticol din sud-estul Austriei.
Aproximativ 100 de invitaţi au fost la nuntă, inclusiv Kurz. Putin a adus cu el un cor tradiţional rusesc, a cărui prestaţie a fost cadoul său de nuntă.
Relaţiile dintre Ucraina şi Rusia vecină s-au prăbuşit la un nivel istoric în ultimii ani de când Rusia a anexat de la Ucraina regiunea de sud Crimeea, ca răspuns la înlăturarea preşedintelui ucrainean prorus Viktor Ianukovici în 2014, în favoarea unor legături mai strânse cu Uniunea Europeană.
Deşi UE a impus sancţiuni împotriva Rusiei de la anexarea Crimeii, unele state membre, inclusiv Austria, au relaţii calde cu Moscova.
Austria deţine în prezent preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, iar preşedintele ucrainean Petro Poroşenko urmează să se întâlnească, în cursul zilei de marţi, cu Kurz în încercarea de a consolida legăturile dintre Ucraina şi blocul comunitar.
Klimkin s-a întâlnit cu Kurz în prima parte a zilei de marţi şi a descris întrevederea lor ca "un început bun pentru o nouă zi, o ceaşcă de cafea cu prietenul meu", potrivit unei postări pe pagina sa de Twitter.
Cea mai mare companie de petrol şi gaze din Austria, OMV, este acţionar majoritar la Nord Stream 2, o conductă în construcţie al cărei obiectiv este de a aduce gaze naturale ruseşti direct în Europa Centrală prin Germania.
Conducerea Ucrainei a criticat gazoductul, spunând că subminează presiunea impusă de UE asupra Rusiei pentru a înapoia Crimeea şi a pune capăt unei rebeliuni proruse în estul Ucrainei, la graniţa cu Rusia.
Putin a acordat în această săptămână prestigiosul Ordin al Prieteniei directorului executiv al grupului austriac OMV, Rainer Seele, un cetăţean german, pentru "întărirea colaborării între popoare".