La Kiev, cancelarul Austriei a denunţat 'agresiunea rusă' în Ucraina
"Nu mă exprim doar în calitate de cancelar, ci și de președinte al Consiliului UE: e nevoie de o reacție clară la agresiunea rusească", a declarat Kurz, a cărui țară asigură președinția rotativă a UE, într-o declarație alături de președintele ucrainean Petro Poroșenko.
Cancelarul a cerut Rusiei să revină la "masa negocierilor" în cadrul formatului Normandia, care implică Parisul și Berlinul.
Vizita lui Kurz în Ucraina intervine într-un moment delicat în relațiile dintre Viena și Kiev. Autoritățile ucrainene au fost scandalizate de recenta vizită a lui Vladimir Putin în Austria. Acesta a participat, în 18 august, la căsătoria ministrului Afacerilor externe, Karin Kneissl, și a valsat cu aceasta.
'Vreau să subliniez că suntem foarte preocupaţi de faptul că situaţia (din Donbas) rămâne dificilă, ca înainte', a spus cancelarul austriac în finalul discuţiilor purtate la Kiev, potrivit comunicatului dat publicităţii de preşedinţia ucraineană.
În acelaşi timp, Sebastian Kurz a invitat Rusia să revină la 'masa negocierilor' în cadrul aşa-numitului 'format Normandia' (Ucraina, Germania, Franţa, Rusia).
'Chiar dacă va fi un progres nesemnificativ, negocierile trebuie continuate, deoarece acesta este singurul format pe care îl avem deocamdată, reprezentând şi singura posibilitate de a negocia pentru ca, într-o bună zi, să ajungem la o soluţie paşnică", a concluzionat Kurtz, citat de Interfax-Ukraina.
Vizita cancelarului austriac survine într-un moment delicat al relaţiilor între Viena şi Kiev. Autorităţile ucrainene au fost scandalizate de recenta vizită în Austria a preşedintelui Vladimir Putin, care a asistat la 18 august la nunta şefei diplomaţiei austriece Karin Kneissl, cu care a şi dansat, aminteşte AFP.
Referitor la această vizită, care a provocat o polemică acerbă în Austria, Putin a spus că a fost o călătorie 'strict privată' la invitaţia ministrului de externe austriac. Şeful statului rus a plecat apoi la Berlin pentru negocieri cu cancelarul german Angela Merkel.
Un înalt responsabil ucrainean a declarat, sub rezerva anonimatului, că Sebastian Kurz a promis să ofere Kievului 'explicaţii' cu privire la vizita preşedintelui rus în Austria.
La rândul său, preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a afirmat că 'nunţile' nu ajută la 'oprirea agresorului rus' în Ucraina, mulţumind Vienei pentru 'sprijinul puternic'.
Rusia va ajuta la investigarea morţii liderului separatiştilor din Ucraina
Rusia va ajuta autorităţile din regiunea Doneţk să investigheze asasinarea liderului rebelilor separatişti, Alexander Zakharchenko, a anunţat luni adjunctul ministrului rus de Externe Oleg Syromolotov, relatează site-ul agenţiei Tass.
"Guvernul rus şi-a făcut publică poziţia privind această problemă. Vom ajuta la investigarea crimei", a declarat Syromolotov.
Liderul separatiştilor din regiunea Doneţk din estul Ucrainei, Alexander Zakharchenko, a fost ucis vineri într-o explozie dintr-o cafenea din capitala regiunii Doneţk. În explozia de vineri a fost rănit şi „ministrul de Finanţe” din regiune Alexander Timofeyev.
Vladimir Putin a declarat că uciderea lui Alexander Zakharchenko este un act „crud”, menit să destabilizeze pacea fragilă din zonă.
Ucraina criticată de români în Parlamentul European
S-a discutat mult astăzi la Bruxelles, în Parlamentul European, despre ceea ce unii vorbitori români au numi „ofensiva ucraineană împotriva identității românești”, concretizată prin noua lege a învățământului din Ucraina, intrată în vigoare în urmă cu exact un an, pe 5 decembrie 2017.
„Cel mai mare atac împotriva identității noastre în Ucraina, este prin învățămînt”, a spus astăzi la Bruxelles Vasile Tărâțeanu, Președintele Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuţi a prezentat situația grea a învățământului în limba română in Ucraina după aplicarea, în urmă cu exact un an, a noii legi a învățământului.
În zona Cernăuți, unde erau 144 de școli românești in 1945, în 1991 rămăseseră 91, iar din din 1991 încoace au rămas doar 62, însă prin noua lege ele vor fi toate închise până în 2023.
„Deocamdată, ucrainenii, frații noștri, cu care credeam să trăim mai bine nu și-au ținut promisiunile. Zi de zi sunt suferim atacuri împotriva minorității noastre”, a spus Vasile Tărâțeanu.
El a amintit incidentul din 11 iunie anul acesta, când centrul cultural Hurumuzachi Din Cernăuți a fost perchiziționat de 12 lucrători ai SBU, serviciile de securitate, care au căutat si in calculatoare pentru a descoperi material care ar pune în pericol integritatea frontierelor Ucrainei și au confiscat cărți și ziare.
„Întreaga comunitate românească din Ucraina e amenințată de ideile ultranaționaliste extreme ucrainene care au ajuns până și printre cei din guvern”, a estimat el.
Anatol Popescu, președintele Asociaților Românilor din Odesa, a amintit de asemenea că în zonă erau 62 de școli în 1945, in 1981 - 18 școli, iar azi doar doua școli mai funcționează cu predare integrală în română.
„Noua lege ucraineană a învățământului est ultimul cui în coșciugul identității românești”, a spus el.
UE acuză Rusia de blocarea transportului maritim în strâmtoarea Kerci
Uniunea Europeană a cerut Rusiei să garanteze acces nestingherit la porturile ucrainene din Marea Azov, scrie astazi Deutsche Welle.
În Uniunea Europeană se afirmă că Rusia tot mai des blochează și reține în mod deliberat nave, inclusiv sub pavilionul țărilor membre ale UE, care se îndreaptă prin strâmtoarea Kerci în porturile Ucrainei de la Marea Azov și înapoi.
Bruxelles susține că accesul liber la Marea Azov este împiedicat în special de podul spre Crimeea, construit în strâmtoarea Kerci.
