UE a prelungit sancţiunile impuse persoanelor şi entităţilor ruseşti implicate în criza din Ucraina
Reprezentanţii Uniunii Europene au acceptat miercuri să prelungească pentru şase luni sancţiunile impuse persoanelor şi entităţilor ruseşti implicate în criza din Ucraina, au anunţat diplomaţi şi oficiali ai UE.
Lista de sancţiuni UE vizează 154 de persoane şi 44 de entităţi ruseşti care au primit interdicţie de a călători în spaţiul Uniunii Europene şi blocarea bunurilor acestora, după eliminarea liderul rebelilor din estul Ucrainei sprijinit de Rusia, Alexander Zakharcenko, care a fost ucis într-o explozie săptămâna trecută, au transmis diplomaţii UE.
Lista cuprinde în mare parte cetăţeni şi companii ruseşti, precum şi cetăţeni ucrainieni pro-ruşi.
Extinderea formală a sancţiunilor până la jumătatea lunii martie va fi completată zilele următoare, au anunţat diplomaţii europeni.
Blocul Comunitar a impus de asemenea sancţiuni economice împotriva Moscovei pentru anexarea regiunii Crimeea în 2014 şi pentru sprijinirea rebelilor din estul Ucrainei împotriva guvernului de la Kiev.
Biserica Ortodoxă din Rusia îngheaţă relaţiile cu Constantinopolul
Biserica Ortodoxă Rusă a anunţat vineri că nu va mai participa la structurile prezidate de Patriarhia Ecumenică de la Constantinopol, acuzând-o că ar fi de acord cu încercarea Bisericii ucrainene de a se desprinde de Moscova.
Vladimir Legoida, purtătorul de cuvânt al Bisericii ruse, a declarat că Sfântul Sinod a decis să suspende participarea la toate structurile prezidate sau co-prezidate de reprezentanţii Patriarhiei de la Constantinopol.
De asemenea, suspendă toate serviciile cu preoţii de vârf ai Patriarhiei din Constantinopol şi nu îl va mai comemora pe Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I în slujbele sale, a transmis Legoida prin intermediul reţelelor de socializare online.
"În esenţă, aceasta este o defalcare a relaţiilor. Pentru a lua un exemplu din viaţa seculară, decizia este aproape echivalentă cu tăierea legăturilor diplomatice ", a declarat Mitropolitul Ilarion al Bisericii ruse, citat de agenţia de ştiri RIA.
Liderii politici pro-occidentali din Ucraina au căutat să scoată fosta republică sovietică din orbita Moscovei după ce Rusia a anexat Peninsula Crimeea în 2014, iar o insurgenţă susţinută de Moscova a izbucnit în estul Ucrainei.
Manevre navale comune româno-ucrainene în Marea Neagră
"Corveta «Contraamiral Horia Macellariu» desfășoară o serie de exerciţii pe mare, în comun cu două vedete rapide de patrulare ale Ucrainei, în raioane maritime din proximitatea gurilor Dunării şi a Insulei Şerpilor", anunţă Forţele Navale române.
Activităţile au obiectivul facilitării interoperabilităţii la nivel tactic şi dezvoltării relaţiilor bilaterale dintre Forţele Navale Române şi Forţele Navale ale Ucrainei. Manevrele navale se desfăşoară în cadrul planului de activităţi internaţionale al Ministerului Apărării Naţionale.
"După degradarea situaţiei de securitate din bazinul Mării Negre din anul 2014, prin anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea de către Federaţia Rusă şi destabilizarea din estul Ucrainei, activităţile de instruire comune ale militarilor din statele NATO şi din Ucraina s-au diversificat, atât în spaţiul terestru, cât şi în mediul maritim şi cel aerian, pentru a asigura o prezenţă militară constantă în vederea asigurării păcii, securităţii şi stabilităţii pe flancul estic al Alianţei", precizează Forţele Navale române.
Guvernul maghiar condamnă încercările Ucrainei de 'intimidare' a ungurilor din Transcarpatia
Guvernul ungar condamnă în termenii cei mai puternici încercările conducerii ucrainene de "intimidare" a comunităţii etnice maghiare din Transcarpatia, a declarat ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, citat de agenţia MTI.
Vorbind la o conferinţă de presă pe o temă diferită, Peter Szijjarto a reacţionat la remarcile omologului său ucrainean Pavlo Klimkin, care a spus că el nu exclude expulzarea din ţară a consulului ungar din Beregovo (Beregszasz), după ce o înregistrare video cu camera ascunsă arătând cetăţeni ucraineni depunând jurământul pentru obţinerea cetăţeniei ungare a apărut pe YouTube.
Szijjarto a declarat că ceremonia de depunere a jurământului a fost desfăşurată în mod legal şi a insistat că obiecţiile lui Klimkin faţă de aceasta au legătură mai mult cu viitoarele alegeri din Ucraina.
Szijjarto a calificat drept "o acţiune deosebit de neprietenoasă" folosirea unei camere ascunse în campania electorală care, a spus el, serveşte doar la mobilizarea "votului anti-maghiar". Ministrul ungar a insistat că filmul a fost postat şi realizat în cadrul unei campanii organizate.
Cetăţenia dublă este un lucru obişnuit în Uniunea Europeană, a spus Szijjarto, adăugând că obiecţiile conducerii ucrainene faţă de depunerea jurământului ridică întrebări legate de seriozitatea Kievului în privinţa aspiraţiilor sale euroatlantice. Ucraina trebuie să-şi onoreze obligaţiile internaţionale şi să accepte faptul că maghiarii din Transcarpatia au drepturi în continuare, "chiar dacă Ucraina lucrează la reducerea lor", a declarat el.
Szijjarto a mai spus că Ungaria va considera expulzarea consulului său din Beregovo drept o "acţiune riscantă şi neprietenoasă". O astfel de măsură ar aduce relaţiile dintre cele două ţări "într-o nouă dimensiune" şi ea nu ar rămâne fără represalii, a declarat el, adăugând în acelaşi timp că ministerul său trebuia să fie notificat asupra oricărui plan de expulzare a consulului.
El a descris comentariile lui Klimkin ca fiind "cele mai recente din seria de atacuri asupra maghiarilor din Transcarpatia". Ungaria monitorizează constant situaţia, a continuat Szijjarto, adăugând că guvernul ungar nu exclude viitori paşi pentru a încetini integrarea europeană a Ucrainei.
"Vor fi multe de discutat" la sesiunea de marţea viitoare a Adunării Generale a Naţiunilor Unite la New York după acest ultim episod, a spus Szijjarto.
Klimkin a declarat miercuri jurnaliştilor că, în marja Adunării Generale a ONU, îi va arăta lui Szijjarto înregistrarea video făcută cu camera ascunsă.