Nave militare ucrainene sub podul Kerci
Ucraina trebuie să ia toate măsurile pentru a nu permite Federaţiei Ruse să domine în Marea Neagră Neagră şi în Marea Azov, a declarat duminică secretarul Consiliului pentru Securitatea Naţională şi Apărare (SNBO) din Ucraina, Oleksandr Turcinov, în contextul în care două nave militare ucrainene au traversat strâmtoarea Kerci, trecând pe sub podul peste această strâmtoare într-o zonă controlată de Rusia pentru a ajunge în Marea Azov.
'Practic, vedem tentative ale Federaţiei Ruse de a impune o blocadă maritimă împotriva porturilor la Marea Azov. Poziţia noastră este de a împiedica Federaţia Rusă să domine în Marea Neagră şi în Marea Azov. Fără îndoială, în acest scop trebuie să ne consolidăm în mod semnificativ potenţialul în această regiune', a reiterat Turcinov, adăugând că SNBO depune eforturi în acest sens, la fel şi marina ucraineană.
Potrivit acestuia, mările Azov şi Neagră 'rămân ucrainene', deci nu Rusia 'va dicta Kievului condiţiile privind atât transportul maritim, cât şi activitatea noastră în această regiune'.
Marea Azov este situată între Peninsula Crimeea şi teritoriul rus, în nordul Mării Negre cu care comunică prin strâmtoarea Kerci.
Navele militare ucrainene 'Donbas' şi 'Koreţ' au traversat duminică în strâmtoarea Kerci şi au trecut pe sub podul construit de Rusia peste această strâmtoare, fiind aşteptate de câteva nave blindate de mici dimensiuni ale Kievului la intrarea în Marea Azov.
Rusia nu a putut bloca trecerea navelor ucrainene prin strâmtoarea Kerci, întrucât ar fi încălcat un acord bilateral din 2003 care stipulează că navele militare ucrainene au dreptul să treacă liber prin strâmtoarea Kerci.
Marina ucraineană a indicat că trecerea navelor sale prin strâmtoarea Kerci a decurs într-o atmosferă tensionată de către forţele ruse din zonă, potrivit portalului RBC, care citează un comunicat al serviciului de presă al forţelor navale ucrainene.
În Marea Neagră, vasele ucrainene au fost escortate de nava de recunoaştere rusă Priazovie şi ambarcaţiunile Gărzii de coastă ruse Ametist şi Don. În strâmtoarea Kerci zece nave ale FSB şi Flotei Rusiei din Marea Neagră au escortat vasele ucrainene. De asemenea, avioane de vânătoare ruseşti au survolat în mai multe rânduri cele două nave ucrainene, inclusiv la altitudini extrem de joase, potrivit aceluiaşi comunicat.
Kievul a anunţat săptămâna trecută că intenţionează să creeze până la sfârşitul anului o bază militară maritimă în Marea Azov, conform mass-media ucrainene. 'Înfiinţarea acestei baze va crea condiţii pentru a putea riposta împotriva acţiunilor agresive ale Federaţiei Ruse în regiune', au subliniat responsabili ai forţelor navale ucrainene, sub rezerva anonimatului.
Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a declarat anterior că scopul Federaţiei Ruse este controlul deplin asupra Mării Azov, atrăgând atenţia că Ucraina are un statut juridic clar definit în Marea Azov. Guvernul ucrainean urmează să adopte în timpul apropiat o doctrină maritimă, conform deciziei SNBO din 6 septembrie.
Viktor Orbán va cere autonomie teritorială pentru maghiarii din Transcarpatia, consideră un expert din Ucraina
Analistul ucrainean Dmitro Tujanski, expert în relaţiile ucraineano-maghiare, susţine că, în contextul în care politica Budapestei vizează restaurarea unității politice, juridice, economice şi culturale a tuturor maghiarilor, este puțin probabil ca Ucraina să ajungă la un compromis cu guvernul ungar, fiindcă premierul Viktor Orbán implementează politici pe termen lung.
"Emiterea de pașapoarte maghiare (cetăţenilor ucraineni din Transcarpatia, n.red) este un aspect politic și juridic. Pe de altă parte, pentru viitorul politic al lui Orbán, este important ca acesta să nu depăşească linia roșie.
În cazul Ucrainei, această linie roşie ar însemna lansarea unor apeluri la autonomie teritorială pentru etnicii maghiari din Transcarpatia" - consideră expertul Dmitro Tujanski. Potrivit expertului ucrainean, "apărarea drepturilor maghiarilor din străinătate" este una dintre principalele teme electorale ale lui Viktor Orbán, care conduce Guvernul ungar din 2010.
"În acest context, cetăţenii ucraineni, slovaci, sârbi şi români de etnie maghiară care obţin cetăţenia Ungariei vor aduce cu siguranţă voturi suplimentare pentru Orbán. Astfel, restaurarea unității națiunii ungare devine subiect atractiv din punct de vedere electoral chiar şi în interiorul Ungariei" - explică analistul ucrainean.
Acesta mai susţine că, în prezent, nu există indicii care să sugereze că Budapesta şi Kievul ar putea ajunge la un compromis în viitorul apropiat în ceea ce priveşte îmbunătăţirea relaţiilor bilaterale, afectate în ultimii ani de noua lege ucraineană a educaţiei şi, recent, de aşa-numitul "dosar al paşapoartelor", în care Ungaria acordă cetăţenie ucrainenilor de etnie maghiară din Transcapratia.
"În Ucraina, tensionarea relațiilor dintre Kiev şi Budapesta era asociată adesea cu alegerile parlamentare din aprilie (alegerile parlamentare din Ungaria, din 8 aprilie 2018, n.red) și cu nevoia politicienilor de a-şi asigura electoratul că nu vor accepta un compromis în ceea ce priveşte 'problema ucraineană'. Dar chiar retorica Budapestei nu s-a schimbat deloc după alegeri. Prin urmare, chiar dacă se va ajunge la o cale de ieșire din actualul conflict legat de pașapoarte, rămâne problema privind legea educaţiei, eventuala adoptare de către Rada Supremă a Ucrainei a unei noi legi privind limba de stat, crearea unei circumscripţii electorale separate pentru maghiari în cazul alegerilor parlamentare și multe altele" - susţine Dmitro Tujanski.
Expertul ucrainean a făcut aceste declaraţii în contextul unui nou scandal diplomatic izbucnit între Kiev şi Budapesta, după ce pe internet a apărut o înregistrare video în care cetățeni ucraineni din Transcarpatia care au obţinut cetăţenia Ungariei depun jurământul de loialitate faţă de statul ungar în cadrul unei ceremonii organizate la sediul Consulatului Ungariei din oraşul Berehove.
În înregistrarea video, consulul ungar îi îndeamnă pe cei care depun jurământul să-și ascundă paşapoartele maghiare de autoritățile ucrainene.
Ulterior, ministrul de externe al Ucrainei, Pavlo Klimkin, a anunţat că partea ucraineană îl va expulza pe consulul ungar din Berehove. La rândul său, ministrul de externe al Ungariei, Péter Szijjártó, a declarat că, "dacă partea ucraineană îl va expulza pe consulul Ungariei, acest lucru nu va rămâne fără un răspuns proporțional din partea Budapestei".
"Sperăm, însă, că o astfel de situaţie poate fi evitată" - a subliniat Szijjártó, care consideră că situaţia din Transcarpatia are legătură cu "pregătirile pentru alegerile prezidențiale și parlamentare din Ucraina", planificate pentru anul 2019.
Potrivit şefului diplomaţiei ungare, prin evenimentele din regiunea Transcarpatia, "s-a mers prea departe" și au fost depăşite toate "regulile scrise și nescrise ale dreptului internațional și ale diplomației", "fiindcă serviciile speciale din Ucraina au efectuat o operațiune specială în sediul unui consulat al Ungariei, ţară membră NATO".
"Dubla cetățenie este ceva obişnuit în Europa, iar dacă Ucraina dorește, într-adevăr, să se îndrepte spre UE, nu poate pune la îndoială o astfel de instituție" - a atras atenţia Szijjártó, adăugând că Ungaria va continua să recurgă la pași care să încetinească aspiraţiile europene şi euroatlantice ale Ucrainei.
Între timp, guvernatorul Transcarpatiei, Ghennadi Moskal, a afirmat că înregistrarea video de la consulatul Ungariei, în care mai mulţi cetăţeni ucraineni depun jurământul de credinţă faţă de statul ungar, a fost făcută de către un angajat al Serviciului ucrainean de Frontieră, care, la rândul său, obţinuse cetăţenia Ungariei.
"Cel care a înregistrat şi a pus clipul video pe internet este un poliţist de frontieră, din cadrul serviciului nostru de frontieră. Acesta, la rândul lui, a depus jurământul. Motivul pentru care a ales să pună înregistrarea pe internet trebuie investigat de Serviciul de Frontierei de Stat și de Serviciul de Securitate" - a explicat Moskal.
Guvernatorul a ţinut să sublinieze că situația din Transcarpatia este stabilă, iar discuţiile despre existenţa unor sentimente anti-ucrainene în regiune sunt neîntemeiate, "în condiţiile în care, de foarte mulţi ani, ucrainenii, maghiarii şi reprezentanții altor naționalități convieţuiesc fără probleme în această parte a Ucrainei".
O fotografie a cineastului Senţov, aflat în greva foamei de patru luni, publicată de autorităţile ruse
Autorităţile penitenciare ruse au publicat sâmbătă o fotografie a cinestului ucrainean Oleg Senţov, aflat în grev foamei de peste patru luni într-o închisoare în Marele Nord rus, unde ispăşeşte o pedeapsa de 20 de ani de detenţie.
Realizatorul, care a fost spitalizat vineri, apare în poză în timp ce este ce este ascultat de un medic. Oleg Senţov, în vârstă de 42 de ani, care are 1,90 metri înălţime pare şi mai slăbit, mai slab şi mai îmbătrânit.
O poză recentă, realizată la locul detenţiei lui Senţov, a fost difuzată pe 9 august.
Cineastul, care se opune anexării Crimeei, a fost transportat la spitalul municipal din Labîtnanghi (Marele Nord rus) în vederea unor ”examene suplimentare şi consultaţii ale unor specialişti”, au anunţat serviciile penitenciare regionale.
El a intrat în greva foamei pe 14 mai, cerând eliberarea tuturor ”deţinuţilor politici” ucraineni încarceraţi în Rusia.
Arestat după anexarea Crimeei de către Rusia, în 2014, el a fost condamnat la 20 de ani de închisoare, în 2015, după ce a fost găsit vinovat de ”terorism” şi ”trafic de armament”, denunţat de Amnesty International (AI), Kiev şi Uniunea Europeană şi Statele Unite.
Ambasadorii statelor membre G7 la Kiev şi numeroase personalităţi din lumea culturală, precum cineastul elveţian Jean-Luc Godard sau actorul american Johnny Depp, au îndemnat la eliberarea sa.
La începutul lui septembrie, juriul ediţiei a 75-a a Mostrei de la veneţia, staruri de cinema şi un realizator rus au lansat un apel la salvarea vieţii sale.
Kremlinul a repetat în mai multe rânduri că o graţiere poate să fie acordată numai la cererea deţinutului. Oleg Senţov refuză să o ceară.
Senator PNL : MRP şi MAE vor să arunce în aer programul burselor pentru etnicii români din Ucraina
Senatorul PNL Viorel Badea i-a acuzat, miercuri, pe reprezentanţii ministerelor Românilor de Pretutindeni şi de Externe că ”şi-au propus să arunce în aer programul de acordare de burse etnicilor români cu domiciliul stabil în Ucraina, zădărnicind astfel eforturile statului român” în acest sens.
”Sunt extrem de îngrijorat pentru faptul că MRP (Ministerul pentru Românii de Pretutindeni - n.r.), <în parteneriat> cu MAE (Ministerul Afacerilor Externe - n.r.) şi-au propus să arunce în aer programul de acordare de burse etnicilor români cu domiciliul stabil în Ucraina, zădărnicind astfel eforturile statului român de sprijin educaţional pentru comunitatea românească din ţara vecină”, a declarat pentru MEDIAFAX senatorul Viorel Badea.
El i-a cerut ministrului pentru Românii de Pretutindeni, Natalia Intotero, situaţia reală a soluţionării dosarelor de burse în acest moment, precum şi modul în care va funcţiona acest program în anul şcolar 2018-2019.
”Solicit cu fermitate conducerii MRP să opereze toate dosarele depuse până în acest moment, trecând, totodată, la preluarea de urgenţă a restului dosarelor care au fost întocmite de către solicitanţi. Avertizez, în acelaşi timp, conducerea MRP, că stoparea acestui program va afecta iremediabil imaginea statului român în relaţia cu comunitatea românească din Ucraina şi va contribui decisiv la asimilarea acesteia de către autorităţile ucrainene prin politicile educaţionale de stopare a învăţământului în limba maternă”, a conchis Badea.