Ucraina criticată de români în Parlamentul European
S-a discutat mult astăzi la Bruxelles, în Parlamentul European, despre ceea ce unii vorbitori români au numi „ofensiva ucraineană împotriva identității românești”, concretizată prin noua lege a învățământului din Ucraina, intrată în vigoare în urmă cu exact un an, pe 5 decembrie 2017.
„Cel mai mare atac împotriva identității noastre în Ucraina, este prin învățămînt”, a spus astăzi la Bruxelles Vasile Tărâțeanu, Președintele Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuţi a prezentat situația grea a învățământului în limba română in Ucraina după aplicarea, în urmă cu exact un an, a noii legi a învățământului.
În zona Cernăuți, unde erau 144 de școli românești in 1945, în 1991 rămăseseră 91, iar din din 1991 încoace au rămas doar 62, însă prin noua lege ele vor fi toate închise până în 2023.
„Deocamdată, ucrainenii, frații noștri, cu care credeam să trăim mai bine nu și-au ținut promisiunile. Zi de zi sunt suferim atacuri împotriva minorității noastre”, a spus Vasile Tărâțeanu.
El a amintit incidentul din 11 iunie anul acesta, când centrul cultural Hurumuzachi Din Cernăuți a fost perchiziționat de 12 lucrători ai SBU, serviciile de securitate, care au căutat si in calculatoare pentru a descoperi material care ar pune în pericol integritatea frontierelor Ucrainei și au confiscat cărți și ziare.
„Întreaga comunitate românească din Ucraina e amenințată de ideile ultranaționaliste extreme ucrainene care au ajuns până și printre cei din guvern”, a estimat el.
Anatol Popescu, președintele Asociaților Românilor din Odesa, a amintit de asemenea că în zonă erau 62 de școli în 1945, in 1981 - 18 școli, iar azi doar doua școli mai funcționează cu predare integrală în română.
„Noua lege ucraineană a învățământului est ultimul cui în coșciugul identității românești”, a spus el.
UE acuză Rusia de blocarea transportului maritim în strâmtoarea Kerci
Uniunea Europeană a cerut Rusiei să garanteze acces nestingherit la porturile ucrainene din Marea Azov, scrie astazi Deutsche Welle.
În Uniunea Europeană se afirmă că Rusia tot mai des blochează și reține în mod deliberat nave, inclusiv sub pavilionul țărilor membre ale UE, care se îndreaptă prin strâmtoarea Kerci în porturile Ucrainei de la Marea Azov și înapoi.
Bruxelles susține că accesul liber la Marea Azov este împiedicat în special de podul spre Crimeea, construit în strâmtoarea Kerci.
UE a prelungit sancţiunile impuse persoanelor şi entităţilor ruseşti implicate în criza din Ucraina
Reprezentanţii Uniunii Europene au acceptat miercuri să prelungească pentru şase luni sancţiunile impuse persoanelor şi entităţilor ruseşti implicate în criza din Ucraina, au anunţat diplomaţi şi oficiali ai UE.
Lista de sancţiuni UE vizează 154 de persoane şi 44 de entităţi ruseşti care au primit interdicţie de a călători în spaţiul Uniunii Europene şi blocarea bunurilor acestora, după eliminarea liderul rebelilor din estul Ucrainei sprijinit de Rusia, Alexander Zakharcenko, care a fost ucis într-o explozie săptămâna trecută, au transmis diplomaţii UE.
Lista cuprinde în mare parte cetăţeni şi companii ruseşti, precum şi cetăţeni ucrainieni pro-ruşi.
Extinderea formală a sancţiunilor până la jumătatea lunii martie va fi completată zilele următoare, au anunţat diplomaţii europeni.
Blocul Comunitar a impus de asemenea sancţiuni economice împotriva Moscovei pentru anexarea regiunii Crimeea în 2014 şi pentru sprijinirea rebelilor din estul Ucrainei împotriva guvernului de la Kiev.
Biserica Ortodoxă din Rusia îngheaţă relaţiile cu Constantinopolul
Biserica Ortodoxă Rusă a anunţat vineri că nu va mai participa la structurile prezidate de Patriarhia Ecumenică de la Constantinopol, acuzând-o că ar fi de acord cu încercarea Bisericii ucrainene de a se desprinde de Moscova.
Vladimir Legoida, purtătorul de cuvânt al Bisericii ruse, a declarat că Sfântul Sinod a decis să suspende participarea la toate structurile prezidate sau co-prezidate de reprezentanţii Patriarhiei de la Constantinopol.
De asemenea, suspendă toate serviciile cu preoţii de vârf ai Patriarhiei din Constantinopol şi nu îl va mai comemora pe Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I în slujbele sale, a transmis Legoida prin intermediul reţelelor de socializare online.
"În esenţă, aceasta este o defalcare a relaţiilor. Pentru a lua un exemplu din viaţa seculară, decizia este aproape echivalentă cu tăierea legăturilor diplomatice ", a declarat Mitropolitul Ilarion al Bisericii ruse, citat de agenţia de ştiri RIA.
Liderii politici pro-occidentali din Ucraina au căutat să scoată fosta republică sovietică din orbita Moscovei după ce Rusia a anexat Peninsula Crimeea în 2014, iar o insurgenţă susţinută de Moscova a izbucnit în estul Ucrainei.