Manevre navale comune româno-ucrainene în Marea Neagră
"Corveta «Contraamiral Horia Macellariu» desfășoară o serie de exerciţii pe mare, în comun cu două vedete rapide de patrulare ale Ucrainei, în raioane maritime din proximitatea gurilor Dunării şi a Insulei Şerpilor", anunţă Forţele Navale române.
Activităţile au obiectivul facilitării interoperabilităţii la nivel tactic şi dezvoltării relaţiilor bilaterale dintre Forţele Navale Române şi Forţele Navale ale Ucrainei. Manevrele navale se desfăşoară în cadrul planului de activităţi internaţionale al Ministerului Apărării Naţionale.
"După degradarea situaţiei de securitate din bazinul Mării Negre din anul 2014, prin anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea de către Federaţia Rusă şi destabilizarea din estul Ucrainei, activităţile de instruire comune ale militarilor din statele NATO şi din Ucraina s-au diversificat, atât în spaţiul terestru, cât şi în mediul maritim şi cel aerian, pentru a asigura o prezenţă militară constantă în vederea asigurării păcii, securităţii şi stabilităţii pe flancul estic al Alianţei", precizează Forţele Navale române.
Guvernul maghiar condamnă încercările Ucrainei de 'intimidare' a ungurilor din Transcarpatia
Guvernul ungar condamnă în termenii cei mai puternici încercările conducerii ucrainene de "intimidare" a comunităţii etnice maghiare din Transcarpatia, a declarat ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, citat de agenţia MTI.
Vorbind la o conferinţă de presă pe o temă diferită, Peter Szijjarto a reacţionat la remarcile omologului său ucrainean Pavlo Klimkin, care a spus că el nu exclude expulzarea din ţară a consulului ungar din Beregovo (Beregszasz), după ce o înregistrare video cu camera ascunsă arătând cetăţeni ucraineni depunând jurământul pentru obţinerea cetăţeniei ungare a apărut pe YouTube.
Szijjarto a declarat că ceremonia de depunere a jurământului a fost desfăşurată în mod legal şi a insistat că obiecţiile lui Klimkin faţă de aceasta au legătură mai mult cu viitoarele alegeri din Ucraina.
Szijjarto a calificat drept "o acţiune deosebit de neprietenoasă" folosirea unei camere ascunse în campania electorală care, a spus el, serveşte doar la mobilizarea "votului anti-maghiar". Ministrul ungar a insistat că filmul a fost postat şi realizat în cadrul unei campanii organizate.
Cetăţenia dublă este un lucru obişnuit în Uniunea Europeană, a spus Szijjarto, adăugând că obiecţiile conducerii ucrainene faţă de depunerea jurământului ridică întrebări legate de seriozitatea Kievului în privinţa aspiraţiilor sale euroatlantice. Ucraina trebuie să-şi onoreze obligaţiile internaţionale şi să accepte faptul că maghiarii din Transcarpatia au drepturi în continuare, "chiar dacă Ucraina lucrează la reducerea lor", a declarat el.
Szijjarto a mai spus că Ungaria va considera expulzarea consulului său din Beregovo drept o "acţiune riscantă şi neprietenoasă". O astfel de măsură ar aduce relaţiile dintre cele două ţări "într-o nouă dimensiune" şi ea nu ar rămâne fără represalii, a declarat el, adăugând în acelaşi timp că ministerul său trebuia să fie notificat asupra oricărui plan de expulzare a consulului.
El a descris comentariile lui Klimkin ca fiind "cele mai recente din seria de atacuri asupra maghiarilor din Transcarpatia". Ungaria monitorizează constant situaţia, a continuat Szijjarto, adăugând că guvernul ungar nu exclude viitori paşi pentru a încetini integrarea europeană a Ucrainei.
"Vor fi multe de discutat" la sesiunea de marţea viitoare a Adunării Generale a Naţiunilor Unite la New York după acest ultim episod, a spus Szijjarto.
Klimkin a declarat miercuri jurnaliştilor că, în marja Adunării Generale a ONU, îi va arăta lui Szijjarto înregistrarea video făcută cu camera ascunsă.
Nave militare ucrainene sub podul Kerci
Ucraina trebuie să ia toate măsurile pentru a nu permite Federaţiei Ruse să domine în Marea Neagră Neagră şi în Marea Azov, a declarat duminică secretarul Consiliului pentru Securitatea Naţională şi Apărare (SNBO) din Ucraina, Oleksandr Turcinov, în contextul în care două nave militare ucrainene au traversat strâmtoarea Kerci, trecând pe sub podul peste această strâmtoare într-o zonă controlată de Rusia pentru a ajunge în Marea Azov.
'Practic, vedem tentative ale Federaţiei Ruse de a impune o blocadă maritimă împotriva porturilor la Marea Azov. Poziţia noastră este de a împiedica Federaţia Rusă să domine în Marea Neagră şi în Marea Azov. Fără îndoială, în acest scop trebuie să ne consolidăm în mod semnificativ potenţialul în această regiune', a reiterat Turcinov, adăugând că SNBO depune eforturi în acest sens, la fel şi marina ucraineană.
Potrivit acestuia, mările Azov şi Neagră 'rămân ucrainene', deci nu Rusia 'va dicta Kievului condiţiile privind atât transportul maritim, cât şi activitatea noastră în această regiune'.
Marea Azov este situată între Peninsula Crimeea şi teritoriul rus, în nordul Mării Negre cu care comunică prin strâmtoarea Kerci.
Navele militare ucrainene 'Donbas' şi 'Koreţ' au traversat duminică în strâmtoarea Kerci şi au trecut pe sub podul construit de Rusia peste această strâmtoare, fiind aşteptate de câteva nave blindate de mici dimensiuni ale Kievului la intrarea în Marea Azov.
Rusia nu a putut bloca trecerea navelor ucrainene prin strâmtoarea Kerci, întrucât ar fi încălcat un acord bilateral din 2003 care stipulează că navele militare ucrainene au dreptul să treacă liber prin strâmtoarea Kerci.
Marina ucraineană a indicat că trecerea navelor sale prin strâmtoarea Kerci a decurs într-o atmosferă tensionată de către forţele ruse din zonă, potrivit portalului RBC, care citează un comunicat al serviciului de presă al forţelor navale ucrainene.
În Marea Neagră, vasele ucrainene au fost escortate de nava de recunoaştere rusă Priazovie şi ambarcaţiunile Gărzii de coastă ruse Ametist şi Don. În strâmtoarea Kerci zece nave ale FSB şi Flotei Rusiei din Marea Neagră au escortat vasele ucrainene. De asemenea, avioane de vânătoare ruseşti au survolat în mai multe rânduri cele două nave ucrainene, inclusiv la altitudini extrem de joase, potrivit aceluiaşi comunicat.
Kievul a anunţat săptămâna trecută că intenţionează să creeze până la sfârşitul anului o bază militară maritimă în Marea Azov, conform mass-media ucrainene. 'Înfiinţarea acestei baze va crea condiţii pentru a putea riposta împotriva acţiunilor agresive ale Federaţiei Ruse în regiune', au subliniat responsabili ai forţelor navale ucrainene, sub rezerva anonimatului.
Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a declarat anterior că scopul Federaţiei Ruse este controlul deplin asupra Mării Azov, atrăgând atenţia că Ucraina are un statut juridic clar definit în Marea Azov. Guvernul ucrainean urmează să adopte în timpul apropiat o doctrină maritimă, conform deciziei SNBO din 6 septembrie.
Viktor Orbán va cere autonomie teritorială pentru maghiarii din Transcarpatia, consideră un expert din Ucraina
Analistul ucrainean Dmitro Tujanski, expert în relaţiile ucraineano-maghiare, susţine că, în contextul în care politica Budapestei vizează restaurarea unității politice, juridice, economice şi culturale a tuturor maghiarilor, este puțin probabil ca Ucraina să ajungă la un compromis cu guvernul ungar, fiindcă premierul Viktor Orbán implementează politici pe termen lung.
"Emiterea de pașapoarte maghiare (cetăţenilor ucraineni din Transcarpatia, n.red) este un aspect politic și juridic. Pe de altă parte, pentru viitorul politic al lui Orbán, este important ca acesta să nu depăşească linia roșie.
În cazul Ucrainei, această linie roşie ar însemna lansarea unor apeluri la autonomie teritorială pentru etnicii maghiari din Transcarpatia" - consideră expertul Dmitro Tujanski. Potrivit expertului ucrainean, "apărarea drepturilor maghiarilor din străinătate" este una dintre principalele teme electorale ale lui Viktor Orbán, care conduce Guvernul ungar din 2010.
"În acest context, cetăţenii ucraineni, slovaci, sârbi şi români de etnie maghiară care obţin cetăţenia Ungariei vor aduce cu siguranţă voturi suplimentare pentru Orbán. Astfel, restaurarea unității națiunii ungare devine subiect atractiv din punct de vedere electoral chiar şi în interiorul Ungariei" - explică analistul ucrainean.
Acesta mai susţine că, în prezent, nu există indicii care să sugereze că Budapesta şi Kievul ar putea ajunge la un compromis în viitorul apropiat în ceea ce priveşte îmbunătăţirea relaţiilor bilaterale, afectate în ultimii ani de noua lege ucraineană a educaţiei şi, recent, de aşa-numitul "dosar al paşapoartelor", în care Ungaria acordă cetăţenie ucrainenilor de etnie maghiară din Transcapratia.
"În Ucraina, tensionarea relațiilor dintre Kiev şi Budapesta era asociată adesea cu alegerile parlamentare din aprilie (alegerile parlamentare din Ungaria, din 8 aprilie 2018, n.red) și cu nevoia politicienilor de a-şi asigura electoratul că nu vor accepta un compromis în ceea ce priveşte 'problema ucraineană'. Dar chiar retorica Budapestei nu s-a schimbat deloc după alegeri. Prin urmare, chiar dacă se va ajunge la o cale de ieșire din actualul conflict legat de pașapoarte, rămâne problema privind legea educaţiei, eventuala adoptare de către Rada Supremă a Ucrainei a unei noi legi privind limba de stat, crearea unei circumscripţii electorale separate pentru maghiari în cazul alegerilor parlamentare și multe altele" - susţine Dmitro Tujanski.
Expertul ucrainean a făcut aceste declaraţii în contextul unui nou scandal diplomatic izbucnit între Kiev şi Budapesta, după ce pe internet a apărut o înregistrare video în care cetățeni ucraineni din Transcarpatia care au obţinut cetăţenia Ungariei depun jurământul de loialitate faţă de statul ungar în cadrul unei ceremonii organizate la sediul Consulatului Ungariei din oraşul Berehove.
În înregistrarea video, consulul ungar îi îndeamnă pe cei care depun jurământul să-și ascundă paşapoartele maghiare de autoritățile ucrainene.
Ulterior, ministrul de externe al Ucrainei, Pavlo Klimkin, a anunţat că partea ucraineană îl va expulza pe consulul ungar din Berehove. La rândul său, ministrul de externe al Ungariei, Péter Szijjártó, a declarat că, "dacă partea ucraineană îl va expulza pe consulul Ungariei, acest lucru nu va rămâne fără un răspuns proporțional din partea Budapestei".
"Sperăm, însă, că o astfel de situaţie poate fi evitată" - a subliniat Szijjártó, care consideră că situaţia din Transcarpatia are legătură cu "pregătirile pentru alegerile prezidențiale și parlamentare din Ucraina", planificate pentru anul 2019.
Potrivit şefului diplomaţiei ungare, prin evenimentele din regiunea Transcarpatia, "s-a mers prea departe" și au fost depăşite toate "regulile scrise și nescrise ale dreptului internațional și ale diplomației", "fiindcă serviciile speciale din Ucraina au efectuat o operațiune specială în sediul unui consulat al Ungariei, ţară membră NATO".
"Dubla cetățenie este ceva obişnuit în Europa, iar dacă Ucraina dorește, într-adevăr, să se îndrepte spre UE, nu poate pune la îndoială o astfel de instituție" - a atras atenţia Szijjártó, adăugând că Ungaria va continua să recurgă la pași care să încetinească aspiraţiile europene şi euroatlantice ale Ucrainei.
Între timp, guvernatorul Transcarpatiei, Ghennadi Moskal, a afirmat că înregistrarea video de la consulatul Ungariei, în care mai mulţi cetăţeni ucraineni depun jurământul de credinţă faţă de statul ungar, a fost făcută de către un angajat al Serviciului ucrainean de Frontieră, care, la rândul său, obţinuse cetăţenia Ungariei.
"Cel care a înregistrat şi a pus clipul video pe internet este un poliţist de frontieră, din cadrul serviciului nostru de frontieră. Acesta, la rândul lui, a depus jurământul. Motivul pentru care a ales să pună înregistrarea pe internet trebuie investigat de Serviciul de Frontierei de Stat și de Serviciul de Securitate" - a explicat Moskal.
Guvernatorul a ţinut să sublinieze că situația din Transcarpatia este stabilă, iar discuţiile despre existenţa unor sentimente anti-ucrainene în regiune sunt neîntemeiate, "în condiţiile în care, de foarte mulţi ani, ucrainenii, maghiarii şi reprezentanții altor naționalități convieţuiesc fără probleme în această parte a Ucrainei".