Ucraina suspectează Rusia că ar avea arme sau infrastructuri nucleare în Crimeea
Ministrul de externe ucrainean, Pavlo Klimkin, a declarat marţi că Peninsula Crimeea, anexată ilegal de Rusia în martie 2014, a devenit o 'mare bază militară' a Moscovei, afirmând că autorităţile de la Kiev au 'suspiciuni rezonabile' cu privire la existenţa unor 'arme nucleare sau cel puţin a unor infrastructuri pentru arme nucleare' în peninsulă.
Într-un interviu acordat postului de televiziune ATR, şeful diplomaţiei ucrainene a asigurat că Rusia efectuează din Crimeea livrări de echipamente militare, bunăoară, către Siria.
Ministerul de Externe al Ucrainei intenţioneze să elaboreze un proiect de rezoluţie privind 'militarizarea Crimeii ocupate' pe care îl va prezenta Adunării Generale a ONU, a spus Klimkin.
Nu este pentru prima oară când Kievul acuză Rusia de instalarea unor presupuse arme nucleare în Crimeea, notează în acest context publicaţia rusă Vzglia (pro-Kremlin). Anul trecut, preşedintele Radei Supreme (parlamentul unicameral ucrainean), Andrii Parubii, a declarat în cadrul unei sesiuni a Adunării Parlamentare a NATO că Moscova ar planifica să instaleze, iar - conform unor informaţii - ar fi 'instalat deja' 'armament nuclear ofensiv' în Crimeea. În replică, senatorul rus Franţ Klinţevici a declarat că Moscova nu are niciun motiv pentru a desfăşura arme nucleare în Crimeea şi l-a criticat pe preşedintele Radei pentru 'demonizarea' Federaţiei Ruse.
Cu toate acestea, în 2015, Ministerul de Externe rus a declarat că Crimeea este componentă a Federaţiei Ruse şi, prin urmare, Moscova are dreptul de a instala arme nucleare în peninsulă, aminteşte Vzgliad.
Expertul militar rus Konstatin Sivkov, vicepreşedintele Academiei pentru probleme geopolitice din Moscova (think tank) a catalogat afirmaţia făcută marţi de ministrul de externe ucrainean drept 'declaraţia unui nebun', notează publicaţia menţionată.
'În genere, armele nucleare nu sunt amplasate într-o zonă de graniţă, ci adânc în teritoriul unei ţări pentru a nu permite să fie distruse de către un potenţial inamic în cazul unui conflict militar, întrucât armele nucleare sunt primele vizate' într-un eventual conflict, a explicat expertul citat pentru Vzgliad.
Avakov susţine că unul din suspecţii în cazul Skripal l-a ajutat pe Viktor Ianukovici să fugă în Rusia
Ministrul ucrainean de Interne, Arsen Avakov, a declarat marţi că unul din suspecţii în cazul Skripal a fost identificat în Ucraina ca fiind cel care l-a ajutat pe fostul preşedinte Viktor Ianukovici să fugă în Rusia în urma protestelor din 2014
La începutul lunii septembrie, procurorii britanici au acuzat doi cetăţeni ruşi, Alexander Petrov şi Ruslan Boşirov, de atacul neurotoxic comis în luna martie în oraşul Salisbury, ce l-a vizat pe fostul spion rus Serghei Skripal şi pe fiica acestuia.
Avakov nu a specificat care din cei doi suspecţi l-au ajutat pe Ianukovici să fugă în Rusia. Declaraţia acestuia a fost făcută în urma unei întâlniri cu un ministru britanic.
Purtătorul de cuvânt al ministrului ucrainean de Interne a refuzat să dea mai multe detalii.
Un avocat al fostului preşedinte Viktor Ianukovici a negat anterior că suspectul în cazul Skripal l-a ajutat pe acesta să fugă în Rusia în 2014.
"Ministrul de Interne Arsen Avakov a menţionat că unul dintre suspecţii în atacul din Salisbury, un ofiţer GRU din Federaţia Rusă, a fost recunoscut în Ucraina ca fiind persoana implicată în transportarea fostului preşedinte Ianucovici din Ucraina", se arată în comunicat.
Serghei Skripal, în vârstă de 66 de ani şi fiica sa, Iulia, în vârstă de 33 de ani, au fost otrăviţi cu agentul neurotoxic Noviciok în luna martie. Rusia neagă orice implicare, iar cei doi suspecţi susţin că au vizitat oraşul Salisbury, dar ”în calitate de turişti”.
Anchetă pentru corupție deschisă în Ucraina împotriva adjunctului directorului Serviciului de Informații Externe
Artem Sîtnîk, șeful biroului anti-corupție din Ucraina (NABU) a anunțat o anchetă asupra lui Serghei Semociko, adjunctul directorului Serviciului de Informații Externe al Ucrainei, după difuzarea unei investigații jurnalistice în legatura cu proprietățile sale multimple și viata luxoasă pe care o duce acest important membru al elitei politice a țării.
Semociko posedă trei vile în valoare de multe milioane de euro. Familia sa folosește de asemenea un elicopter privat.
Dacă se va dovedi că s-a îmbogățit pe căi ilicite, inaltul oficial al serviciilor secrete ucrainiene ar putea să fie condamnat la închisoare pănă la 10 ani.
Potrivit jurnalistilor de investigatii, opt dintre rudele lui Semociko dețin cetățenie rusă. Nici președintele Ucrainiei, Petro Poroșenko, care l-a numit in functie pe Semociko, nici Serviciul de securitate externă nu au comentat informațiile din investigația jurnalistică.
Ucraina expulzează un consul maghiar
Ucraina a expulzat un consul maghiar după ce acesta a fost filmat distribuind (ilegal, spun autoritățile ucrainiene) pașapoarte ungurești unor membri ai minorității maghiare din Ucraina.
În înregistrarea video, consulul ungar din Berehove, in Transcarpatia, îi îndeamnă pe cei care depun jurământul să-și ascundă paşapoartele maghiare de autoritățile ucrainene.
Ulterior, ministrul de externe al Ucrainei, Pavlo Klimkin, a anunţat că partea ucraineană îl va expulza pe consulul ungar din Berehove. La rândul său, ministrul de externe al Ungariei, Péter Szijjártó, a declarat că, "dacă partea ucraineană îl va expulza pe consulul Ungariei, acest lucru nu va rămâne fără un răspuns proporțional din partea Budapestei".
"Sperăm, însă, că o astfel de situaţie poate fi evitată" - a subliniat Szijjártó, care consideră că situaţia din Transcarpatia are legătură cu "pregătirile pentru alegerile prezidențiale și parlamentare din Ucraina", planificate pentru anul 2019.
Potrivit şefului diplomaţiei ungare, prin evenimentele din regiunea Transcarpatia, "s-a mers prea departe" și au fost depăşite toate "regulile scrise și nescrise ale dreptului internațional și ale diplomației", "fiindcă serviciile speciale din Ucraina au efectuat o operațiune specială în sediul unui consulat al Ungariei, ţară membră NATO".
"Dubla cetățenie este ceva obişnuit în Europa, iar dacă Ucraina dorește, într-adevăr, să se îndrepte spre UE, nu poate pune la îndoială o astfel de instituție" - a atras atenţia Szijjártó, adăugând că Ungaria va continua să recurgă la pași care să încetinească aspiraţiile europene şi euroatlantice ale Ucrainei.
Între timp, guvernatorul Transcarpatiei, Ghennadi Moskal, a afirmat că înregistrarea video de la consulatul Ungariei, în care mai mulţi cetăţeni ucraineni depun jurământul de credinţă faţă de statul ungar, a fost făcută de către un angajat al Serviciului ucrainean de Frontieră, care, la rândul său, obţinuse cetăţenia Ungariei.
"Cel care a înregistrat şi a pus clipul video pe internet este un poliţist de frontieră, din cadrul serviciului nostru de frontieră. Acesta, la rândul lui, a depus jurământul. Motivul pentru care a ales să pună înregistrarea pe internet trebuie investigat de Serviciul de Frontierei de Stat și de Serviciul de Securitate" - a explicat Moskal.
Guvernatorul a ţinut să sublinieze că situația din Transcarpatia este stabilă, iar discuţiile despre existenţa unor sentimente anti-ucrainene în regiune sunt neîntemeiate, "în condiţiile în care, de foarte mulţi ani, ucrainenii, maghiarii şi reprezentanții altor naționalități convieţuiesc fără probleme în această parte a Ucrainei”.