Sențov a primit Premiul Saharov
Sențov fusese propus de cel mai mare grup politic din Parlamentul European, acela al Partidului Popular European PPE.
Regizorul ucrainean Oleg Sențov a primit astăzi pentru Premiul Libertății de Contiință Andrei Saharov, acordat în fiecare an de Parlamentul European.
Sențov se află în greva foamei de mai mult de patru luni, cerînd eliberarea a peste 70 de ucraineni deținuți în Rusia și Crimeea sub acuzații politice. El a fost condamnat la 20 de ani de închisoare pentru presupuse activiăți teroriste, acuzații denunțate ca motivate politic de comunitatea internațională.
De trei decenii incoace, Parlamentul European acorda in fiecare an această distinctie – botezata "Premiul Saharov" – care recompenseaza "personalitati sau organizatii pentru eforturile depuse in vederea apararii drepturilor omului si a libertatilor fundamentale". O data cu acest premiu, Parlamentul European mai ofera si un cec de 50.000 euro. Lucrul este laudabil in principiu, însă mulți consideă că pune o serioasa problema morala, care nu pare a tulbura constiinta deputatilor, se pune in momentul in care se anunta lista "finalistilor".
O distinctie care recompenseaza "libertatea de gandire" n-ar trebui sa functioneze dupa modelul unui premiu literar sau al unui concurs de frumusete.
Daca multi dintre laureatii anilor precedenti erau personalitati care luptasera in favoarea drepturilor omului si care primeau acest premiu dupa ce isi vedeau visul implinit, altfel zis, dupa democratizarea tarii lor (asa au fost primii doi laureati, Nelson Mandela in 1988 si Alexander Dubcek in 1989), altii traiesc in continuare in sânul dictaturii pe care o combat, precum Sențov.
CEDO condamnă Rusia într-o nouă decizie privind şcolile românilor din Transnistria
Rusia a încălcat dreptul elevilor de la internatul din Tighina la educaţie în limba română, a decis Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) şi a obligat Moscova la plata unor despăgubiri de 64.000 de euro, a relatat miercuri Radio Chişinău, indicând că această decizie intervine la şase ani după celebra ”Hotărâre Catan şi alţii”, când CEDO de asemenea constatase încălcarea dreptului elevilor în şcolile cu predare în limba română în regiunea transnistreană, scrie agerpres.ro.
Potrivit Asociaţiei Promo-LEX, decizia CEDO de marţi vizează 11 reclamanţi, dintre care doar 10 au obţinut câştig de cauză. CEDO a obligat Rusia să plătească câte 6.000 de euro fiecărui reclamant şi încă 4.000 de euro cheltuieli de judecată, în total 64.000 de euro.
În decizia CEDO din 19 octombrie 2012, Rusia a fost obligată să plătească 1,7 milioane de euro pentru 170 de reclamanţi, dar până astăzi refuză să execute hotărârea.
Solicitat de portalul IPN, preşedintele Asociaţiei Promo-LEX, Ion Manole, a declarat că pentru persoanele vizate în această cauză nu contează doar achitarea sumelor stabilite de CEDO, ci şi să le fie respectat dreptul la educaţie. El a dat ca exemplu în acest sens situaţia elevilor de la liceul din Grigoriopol care continuă să fie evacuaţi în localitatea Doroţcaia, astfel fiind nevoiţi să facă zilnic naveta. Este cazul şi liceului din Râbniţa, care nu a putut să-şi recupereze imobilul ocupat în 2004. Probleme similare au şi cei de la liceul ‘Alexandru cel Bun’ din Tighina. În ceea ce ţine de achitarea sumelor dispuse de Curte, avocaţii Promo-LEX depun în continuare eforturi pentru ca aceste obligaţii ale Federaţiei Ruse să fie onorate.
În ultimii şase ani, numărul elevilor din şcolile cu predare în limba română din regiunea transnistreană s-a diminuat cu 35%. La 19 octombrie 2012, Curtea Europeană a menţionat că ”reducerea numărului de elevi cu 50% în liceele Evrika şi Alexandru cel Bun este prea mare pentru a fi explicată doar prin factorii demografici”
Patriarhul Bartolomeu: De ce toată lumea are dreptul la autocefalie, iar 45-50 de milioane de ucraineni nu?
Problema autocefaliei pentru Biserica ortodoxă ucraineană va fi rezolvată în interesul poporului ucrainean, a declarat Patriarhul Ecumenic Bartolomeu, la o întâlnire cu pelerinii din Grecia.
„Ucrainenii au dreptul la autocefalie, la fel ca toate popoarele balcanice care cândva s-au aflat sub jurisdicția canonică a Patriarhiei Ecumenice, dar a venit timpul când au devenit independente. De ce toți ceilalți au dreptul la autocefalie, dar 45-50 de milioane de ucraineni nu? Acest lucru este nedrept”, a spus Bartolomeu.
El a reamintit că cererea poporului ucrainean pentru independența spirituală nu este nouă – a apărut imediat după crearea statului ucrainean independent în 1991.
Amintim ca, la 14 septembrie a fost adoptată o declarație a Sinodului extraordinar al Bisericii Ortodoxe Ruse care prevede că, dacă activitățile ”anti-canonice” ale Patriarhiei de Constantinopol continuă pe teritoriul Bisericii ortodoxe ucrainene, Biserica rusa va fi forțată să „rupă comuniunea euharistică”.
În același timp, Sinodul Bisericii Ortodoxe Ruse a decis să suspende relatiile cu ierarhii Patriarhiei de la Constantinopol și să înceteze participarea la acele structuri în care prezidează reprezentanții săi.
Luni, 15 octombrie, Sinodul Bisericii Ortodoxe Ruse a declarat imposibilă continuarea prezenței sale în ”comuniune euharistică” cu Patriarhia Constantinopolului.
La 11 octombrie, în urma unei reuniuni a Sinodului Patriarhiei Ecumenica a fost anunțată decizia de continuare a procedurii de acordare a autocefaliei bisericii Ucrainei.
30% din produsele lactate din Ucraina sunt contrafăcute
30% din produsele lactate din Ucraina sunt contrafăcute, cele mai multe dintre acestea fiind vândute în piețe improvizate – potrivit unui raport făcut public de Asociația producătorilor de lapte din Ucraina, care atrage atenţia că o cantitate atât de mare de produse lactate contrafăcute afectează rentabilitatea producției de lapte.
„Din cauza producției necontrolate de lapte contrafăcut, producătorii de lactate pierd piaţa de desfacere. În câțiva ani, există riscul să nu mai avem lapte autohton” – subliniază asociaţia.
Potrivit raportului, de la începutul anului, indicele rentabilității condiționate a producției de lapte s-a redus cu 40%, iar numărul de bovine în ultimii cinci ani, de asemenea, a scăzut cu 17,5%. În acest sens, producătorii insistă asupra adoptării unei legi privind piaţa laptelui și a produselor lactate, care să permită consumatorilor să distingă în mod clar produsele contrafăcute de cele naturale.