Programul România-Ucraina-Moldova: 140 de proiecte finanţate
Programul Operaţional Comun România-Ucraina-Republica Moldova 2007-2013, prin care au fost finanţate 140 de proiecte, pentru care s-au făcut plăţi de aproximativ 107 milioane de euro (fonduri europene), s-a încheiat, informează MDRAP, într-un comunicat transmis joi AGERPRES.
Potrivit sursei citate, închiderea programului a fost marcată prin trei conferinţe organizate la Chişinău şi la Cernăuţi (pe 22 octombrie) şi la Suceava (pe 24 octombrie).
"Prin cele 140 de proiecte finanţate prin program, pentru care s-au făcut plăţi de aproximativ 107 milioane de euro (fonduri europene), s-a investit în infrastructura de transport din zonele de frontieră, în reţelele de energie, în gestionarea resurselor de apă şi a deşeurilor şi în pregătirea pentru situaţii de urgenţă. De asemenea, au fost finanţate proiecte care au vizat cooperarea între universităţi, institute de cercetare şi autorităţi locale sau afaceri, instruiri în scopul reconversiei profesionale, dezvoltarea de soluţii pentru modernizarea agriculturii", se arată în comunicat.
MDRAP precizează că o parte dintre proiectele majore de investiţii finanţate prin programul trilateral va continua cu finanţare europeană asigurată de noile programe bilaterale, România - Ucraina şi România - Republica Moldova, aferente perioadei 2014 - 2020.
Programul Operaţional Comun România-Ucraina-Republica Moldova 2007-2013 a fost finanţat de Uniunea Europeană, prin intermediul Instrumentului European de Vecinătate şi Parteneriat, şi cofinanţat de statele participante în program. Contribuţia UE la program a fost de 126,72 de milioane de euro.
Rusia acuză NATO de intensificarea misiunilor de recunoaştere în zona Mării Negre
Alianţa Nord-Atlantică a intensificat misiunile de recunoaştere în Marea Neagră şi în Marea Baltică, afirmă ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, avertizând că Rusia şi Belarus vor lua măsuri pentru contracararea activităţilor NATO.
"Au fost identificate activităţi intense pentru colectarea de informaţii în Marea Baltică şi în Marea Neagră. Anul acesta, avioane ale Forţelor Aerospaţiale ruse au fost trimise de peste 120 de ori pentru interceptarea potenţialilor intruşi în spaţiul aerian rus", a declarat Serghei Şoigu, citat de site-ul agenţiei Tass.
Rusia şi Belarus analizează posibilitatea unor acţiuni comune pentru menţinerea stabilităţii şi securităţii în aceste zone.
Săptămâna trecută, Administraţia Vladimir Putin a exprimat preocupare privind activităţile militare organizate de Alianţa Nord-Atlantică în apropierea frontierelor ruse. "Asistăm la consolidarea capabilităţilor militare în apropierea frontierelor Rusiei şi la eforturi de îmbunătăţire a infrastructurii de transport în Europa, astfel încât să fie mai uşor să fie adus armament greu al SUA şi al altor ţări spre frontierele noastre; în plus, sunt organizate exerciţii provocatoare - nu ale noastre alături de China în Siberia -, ci exerciţii militare în Ucraina, Georgia şi în Marea Neagră", a declarat Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe.
Putin impune noi sancţiuni Ucrainei
Vladimir Putin a semnat luni un decret ce impune restricţii economice Ucrainei ca urmare a 'acţiunilor inamicale' la care au recurs autorităţile de la Kiev, referire la sancţiunile impuse Rusiei de către Ucraina.
Decretul semnat de Putin stabileşte 'măsuri economice speciale' împotriva Ucrainei, care ar putea consta în restrângerea vânzării de resurse energetice şi a investiţiilor ruse în economia ucraineană, precum şi restrângerea importurilor de produse agricole ucrainene, a explicat agenţiei Ria Novosti responsabilul Comisiei Dumei de Stat pentru Pieţe Financiare, Anatoli Aksakov.
Conform textului decretului, guvernul rus are sarcina să stabilească în mod concret ce vor cuprinde aceste sancţiuni, cum va fi garantată aplicarea lor, plus o listă cu persoane şi entităţi care vor fi supuse sancţiunilor ruse.
Decretul mai menţionează că sancţiunile vor putea fi ridicate dacă şi Ucraina, la rândul ei, renunţă la cele instituite de ea.
Guvernul de la Kiev a impus în luna septembrie sancţiuni împotriva companiilor ruse RZD Logistics, Promkompleksplast şi Gazgolder, acuzate de Ucraina de colaborare cu provinciile separatiste Doneţk şi Lugansk.
Anterior, în luna mai, preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, a semnat un decret cu sancţiuni împotriva Rusiei şi le-a prelungit pe cela instituite în anul 2014, anul când Rusia a anexat Crimeea.
Sancţiunile decise de Ucraina vizează circa 1.750 de persoane şi peste 750 de entităţi. Persoanele supuse acestor măsuri sunt jurnalişti, politicieni, activişti, militari şi oameni de afaceri care desfăşoară activităţi în Crimeea, iar companiile ruse sancţionate de Kiev activează în domenii precum apărarea, producţia de tutun, aviaţie, transporturi, diverse alte industrii, finanţe, mass-media şi sectorul informatic.
Biserica Ortodoxă Română refuză să recunoască autocefalia Bisericii Ortodoxe din Ucraina după ruperea de Moscova
Sinodul Bisericii Ortodoxe Române, organul suprem de conducere al instituției, a decis joi să recomande Patriarhiei Ecumenice de la Constantinopol și Patriarhiei Moscovei ”să ajungă împreună la o soluție”. Având în vedere că Patriarhia Ecumenică a declanșat procesul de obținere a autocefaliei (independența) Bisericii Ortodoxe din Ucraina față de Moscova și cererile Kievului pentru care celelalte biserici ortodoxe să facă același pas, decizia Sinodului BOR echivalează cu un refuz.
”Avându-se în vedere evoluțiile recente ale situației bisericești din Ucraina, Sfântul Sinod reiterează recomandarea din data de 24 mai 2018 ca Patriarhia Ecumenică și Patriarhia Moscovei să ajungă împreună la o soluție, păstrându-se unitatea de credință și libertatea administrativ-pastorală, acestea din urmă reprezentând o notă caracteristică a Ortodoxiei.
Sfântul Sinod subliniază totodată faptul că unitatea se păstrează prin coresponsabilitate și cooperare între Bisericile Ortodoxe locale, prin cultivarea dialogului și a sinodalității la nivel panortodox, aceasta fiind o necesitate permanentă în viața Bisericii. Unitatea Bisericii este un dar sfânt al lui Dumnezeu, dar și o mare responsabilitate a ierarhilor, clerului și credincioșilor mireni. De aceea, Sfântul Sinod îndeamnă la înmulțirea rugăciunii pentru unitate, la cultivarea prin dialog și reconciliere a iubirii creștine fraterne, care oferă adevărata libertate”, arată un comunicat al Sinodului, citat de agenția Basilica.ro.
În urmă cu o săptămână, G4Media.ro a scris că în timp ce Ucraina presează pentru o decizie rapidă a BOR, conducerea Bisericii Ortodoxe Române temporizează decizia din două motive: temerile față de o posibilă schimbare a modului în care sunt ținute slujbele în bisericile românilor din Ucraina, precum și crearea unui precedent în Republica Moldova. Vezi aici mai multe detalii.
Îndemnurile la dialog ale Sinodului BOR sunt imposibil de urmat, dat fiind că Biserica Ortodoxă Rusă a rupt la începutul lunii octombrie relațiile cu Patriarhia Ecumenică de la Constantinopol tocmai pe motiv că a declanșat procesul de acordare a autocefaliei pentru Biserica Ortodoxă din Ucraina.