Ambasadorul Rusiei la UE: Navele NATO nu vor putea intra în Marea Azov. Ar păți la fel ca cele ucrainene
Navele NATO nu vor putea intra în Marea Azov, chiar dacă se decide să fie trimise acolo, a declarat ambasadorul Rusiei la Uniunea Europeană, Vladimir Cijov, într-un interviu acordat Euractiv.
„Teoretic, ei pot veni într-o vizită amicală, cu consimțământul Rusiei și Ucrainei. Dar mă îndoiesc că Rusia va da acordul pentru o astfel de vizită … Ei nu vor trece în niciun caz”, a spus Cijov.
Întrebat dacă, cumva, cuvintele sale înseamnă că rușii vor tampona navele NATO, la fel cum au făcut în cazul celor ucrainene, Cijov a răspuns că „aceasta va depinde de comportamentul lor”.
„Dar sunt sigur că în NATO nu sunt atât de proști încât să depună astfel de eforturi periculoase și riscante”, a adăugat ambasadorul rus.
Comentând apelul la NATO al președintelui Ucrainei, Petro Poroșenko, care a cerut ca alianta sa trimită nave în Marea Azov, Cijov a spus: „El poate invita forțele aeriene ale planetelor Marte și Venus împreună, dar acest lucru puțin probabil va avea vreo importanță”.
Amintim, într-un interviu acordat ziarului german Bild, Poroșenko a spus că țările NATO ar trebui să trimită mai multe nave în Marea Azov pentru a sprijini Ucraina și pentru a-i garanta securitatea.
NATO a răspuns că prezența navelor sale în Marea Neagră este deja destul de semnificativă.
Roskosmos a raportat despre neîndeplinirea planului anual. Vinovați ar fi Musk, Ucraina și sancțiunile
Agenția spațială rusa Roskosmos a dat publicității un raport al activității pentru anul 2017, în care recunoaste că Rusia nu poate depăși concurenții săi în ceea ce privește calitatea tehnologiei aerospațiale.
Partea principală a raportului se referă la poziția de lider a Rusiei pe piața globală de lansari în spațiu, fiind a doua dupa SUA. În raport se mai spune că, într-un an, Roskosmos a creat o grupare orbitală de 87 de sateliți, a finalizat construcția primei etape a cosmodromului Vostocinîi și a început să dezvolte nava spațiala Soiuz-5.
Dar, având în vedere anexele la raport, imaginea reală desprinsă din acesta este total diferită.
Astfel, agenția de spațiala și-a planificat ca ponderea exporturilor de tehnologie aerospațială în 2017 să reprezinte aproape un sfert (24,5%) din piața globală, dar în fapt a fost de numai 8,5%. Printre principalele motive se numără sancțiunile occidentale, din cauza cărora Rusia nu are acces la echipamente de import de înaltă calitate, precum și deprecierea cursului de schimb al rublei. În plus, ”cosmonauții” ruși se plâng de producătorii ucraineni, care de trei ori au întârziat furnizarea de componente și o dată producția unei rachete purtatoare.
În 2017, Roskosmos intenționa să lanseze 25 de rachete, dar în cele din urmă a efectuat numai 21 de lansări pentru clienți guvernamentali și comerciali (patru pentru Ministerul Apărării al Rusiei).
Statele Unite au efectuat în același interval de timp 29 de lansări, iar China – 19, rezultă din declarațiile Roskosmos.
Totodata, agentia spatiala rusa raporteaza o scadere a numarului de accidente: dacă în 2014 s-au înregistrat trei accidente, în 2017 a fost doar unul. În Statele Unite și în Uniunea Europeană în acest timp nu s-a produs niciu accident.
Scăderea competitivității Rusiei pe piața spațială este motivata de Roskosmos de concurența ”neloială” a companiilor private din Statele Unite. Agentia de stat consideră că acestea ofera servicii la „prețuri de dumping”. De exemplu, raportul citează compania SpaceX a lui Musk și familia de rachete Falcon.
O altă problemă pentru Roskosmos a fost și reducerea finanțării bugetare. Din această cauza, spune corporația, s-a eșuat îndepliniriea planului la producția de tehnologie aerospațiala. În 2017, ponderea echipamentului produs în Rusia a fost de 7,1% din totalul mondial, față de un plan de 7,7%.
"Războiul va continua" în estul rebel al Ucrainei atâta timp cât autorităţile ucrainene actuale "vor rămâne la putere”: Putin
"Războiul va continua" în estul rebel al Ucrainei atâta timp cât autorităţile ucrainene actuale "vor rămâne la putere", a declarat sâmbătă preşedintele rus Vladimir Putin, după încheierea summitului G20 de la Buenos Aires.
"Autorităţile actuale ucrainene nu au interesul să soluţioneze conflictul" între Kiev şi separatiştii proruşi din estul Ucrainei, care s-a soldat cu peste 10.000 de morţi de la declanşarea sa, în 2014, a declarat Putin, în cadrul unei conferinţe de presă. "În special prin mijloace paşnice", a adăugat el.
"Atâta timp cât acestea vor rămâne la putere, războiul va continua (...) Este mereu mai uşor să-ţi justifici eşecurile economice prin război", aruncând responsabilitatea asupra unui "agresor extern", a subliniat preşedintele rus.
Tensiunile între Moscova şi Kiev s-au înveninat după capturarea, duminică, de către Garda de coastă rusă, a trei nave militare ucrainene în Marea Neagră, în largul Crimeii, şi arestarea a 24 de marinari ucraineni.
Preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său francez Emmanuel Macron au discuta vineri, pe marginea summitului liderilor din G20, despre situaţia din Siria şi din Ucraina.
Macron a declarat că i-ar plăcea să mai discute cu Putin despre implementarea Acordului de la Minsk, securitate cibernetică şi domeniul securităţii în general în Europa.
"Mă îngrijorează situaţia din Ucraina. Putem observa cum aceasta s-a schimbat în urma unei întrevederi foarte utile de la Istanbul. De asemenea, mă îngrijorează şi situaţia din Ucraina, în special din cauza evenimentelor recente", a declarat Macron.
Preşedintele american Donald Trump şi-a anulat întâlnirea prevăzută cu Vladimir Putin la Buenos Aires după această confruntare ruso-ucraineană.
Mattis: Rusia a încercat să se amestece în alegerile americane din noiembrie
Jim Mattis, ministrul Apărării din SUA, a condamnat Rusia pentru încălcarea tratatului cu Kievul prin capturarea celor trei nave ucrainene, încercarea de a se amesteca în alegerile americane de la jumătatea mandatului şi pentru încălcarea tratatului nuclear.
Acuzaţiile vin după ce Trump a anulat o întâlnire prevăzută cu Putin în timpul summitului G20 din Argentina, invocând noile tensiuni dintre Rusia şi Ucraina.
"Nu există nicio îndoială că relaţia s-a înrăutăţit", a declarat Mattis la Reagan National Defense Forum. "El a încercat să-şi facă de lucru în alegerile noastre de luna trecută. Şi observăm un efort continuu în acest sens", a adăugat el.
"Avem de a face cu cineva în care pur şi simplu nu putem avea încredere", a mai spus Mattis.
Comunitatea americană de informaţii crede în mare parte că Rusia s-a amestecat în alegerile prezidenţiale din 2016. Robert Mueller, fost şef al FBI, investighează aceste ingerinţe, inclusiv potenţiale legături cu campania electorală a lui Trump.
Mattis a mai spus că Putin dăunează intereselor Rusiei cu poziţia agresivă faţă de Ucraina, argumentând că Moscova efectiv împinge NATO să se înarmeze şi să devină mai unită.
Făcând referire la un acord din 2003 privind Strâmtoarea Kerci, Mattis a declarat că Moscova nu a respectat acordul “care permite atât navelor ucrainene cât şi celor ale Rusiei libertate de mişcare” în acea zonă. Comentariile sale sunt printre cele mai dure venite din partea unui oficial american.
Ambasadoarea SUA la ONU, Nikki Haley, a acuzat anterior Rusia de “acţiuni în afara legii” şi de o “încălcare revoltătoare a teritoriului suveran al Ucrainei”.
Pe 25 noiembrie, Trei nave ucrainene - două vedete blindate, Berdiansk şi Nikopol, şi remorcherul Iani Kapu - au fost sechestrate de forţele ruseşti în timp ce încercau să intre din Marea Neagră în Strâmtoarea Kerci, care desparte Crimeea de Rusia şi marchează accesul în Marea Azov. Una dintre nave fost atacată, iar şase marinari au fost răniţi.
Preşedintele rus, Vladimir Putin, a declarat că este „prea devreme” pentru a elibera marinarii şi navele ucrainene. Preşedintele rus a declarat că este necesar ca Rusia să îi reţină pe marinari cât timp este construită acuzarea legală pentru a demonstra că cele trei nave ucrainene au încălcat apele teritoriale ale Rusiei. El a declarat că jurnalele de bord vor arăta că încercarea lor de a trece prin Strâmtoarea Kerci din Marea Neagră spre Marea Azov a fost o provocare.
Marinarii ucraineni au fost transportaţi la închisori în Moscova.
La summit-ul G20 din Argentina, preşedintele francez, Emmanuel Macron, şi cancelarul german Angela Merkel au făcut apel la Rusia să elibereze marinarii.
În California, Mattis l-a criticat pe Putin, susţinând că Rusia a încercat să se amestece în alegerile de la jumătatea mandatului din SUA în noiembrie ca parte a eforturilor Moscovei “de a influenţa procesul democratic”. De asemenea, Mattis l-a învinovăţit pe Putin pentru decizia lui Trump din octombrie de a se retrage din tratatul din 1987 privind forţele nucleare intermediare (INF). “Avem de-a face cu încălcarea lui Putin a tratatului INF”, a declarat el, notând că deşi SUA respect tratatul, Rusia nu face acest lucru. “Vom mări eforturile privind controlul armelor, dar presiunea este pe Rusia”, a adăugat Mattis.
Kremlinul neagă că ar fi încălcat tratatul. “Acest lucru are legătură cu stabilitatea strategică, mai ales după ce preşedintele şi-a exprimat dorinţa să se retragă din tratatul INF”, a declarat Putin. Acest pact încheiat între Rusia şi Statele Unite interzice o întreagă clasă de rachete de croazieră balistice, cu o rază de acţiune cuprinsă între 500 şi 5.000 de kilometri.
Vladimir Putin şi-a exprimat la Buenos Aires speranţa că el şi Donald Trump se vor putea întâlni în curând. Ei s-au întâlnit ultima dată în iulie la Helsinki, când preşedintele american a provocat un val de nemulţumire, inclusiv în rândul republicanilor, după ce a refuzat să spună dacă Rusia s-a amestecat în alegerile prezidenţiale din SUA.