Posibila înlocuitoare a lui Merkel cere închiderea pentru Rusia a porturilor din SUA și Europa
După incidentul din strâmtoarea Kerci, candidata la funcția Angelei Merkel în Partidul Uniunii Creștin-Democrate (CDU) din Germania, Annegret Kramp-Karrenbauer, a cerut o abordare mai dură în relațiile cu Federația Rusă.
Astfel, după acțiunea Rusiei împotriva Ucrainei în Marea Azov, șefa CDU, Kramp-Karrenbauer, a propus interzicerea intrarii navelor rusești în porturile occidentale.
Potrivit politicianei, interdicția ar trebui să cuprindă și porturile americane, nu doar cele europene, așa cum a propus tot ea anterior.
Kramp-Karrenbauer spune că Putin este convins că „își poate permite astfel de comportament față de Ucraina”.
„Cred că este necesar să avem în vedere faptul că, momentan, nu au fost impuse măsuri dure împotriva Rusiei. În caz contrar, Putin nu ar fi mers pe această cale”, a subliniat ea.
Totodata, candidatul la președinția CDU a cerut Uniunii Europene să reia dezbaterea privind justificarea construirii gazoductului rusesc Nord Stream-2. Potrivit lui Kramp-Karrenbauer, Bruxelles ar putea decide ce cantitate de gaze ar avea dreptul Moscova să transporte în Europa prin aceasta conductă.
NATO își sporește prezența în regiunea Mării Negre
NATO monitorizează îndeaproape situația din Marea Neagră și își sporește prezența militară în regiune, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la o conferință de presă susținuă la Bruxelles, potrivit „Adevarului European”.
„NATO și-a sporit prezența în regiunea Mării Negre. Anul trecut, am mărit prezența navelor NATO în Marea Neagră de la 80 la 120 de zile. Avem o misiune de poliție aeriană în regiune și o brigadă multinațională în România”, a spus Stoltenberg.
Secretarul general a subliniat că Alianța sprijină în continuare integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei și oferă sprijin politic și practic.
Putin consideră că e „necesară” o întâlnire cu Donald Trump
Vladimir Putin a apreciat sâmbătă că este „într-adevăr necesar” să aibă o „întâlnire adevărată cu Donald Trump” mai ales în probleme de stabilitate strategică, exprimându-şi regretul că preşedintele american şi-a anulat întâlnirea dintre cei doi programată în marja summitului G20 de la Buenos Aires, informează France Presse şi TASS.
„Păcat că nu am putut avea o întâlnire în adevăratul sens al cuvântului. Cred că o astfel de întâlnire este cu adevărat necesară”, a spus Vladimir Putin în cursul unei conferinţe de presă, adăugând: „Sper că ne vom putea întâlni când partea americană va fi pregătită”.
„Problemele pe care trebuie să le discutăm sunt extrem de importante.Acestea sunt în primul rând probleme privind stabilitatea strategică şi apoi sunt chestiuni legate de neproliferarea armelor de distrugere în masă”, a adăugat el.
Preşedintele american a luat joi seara, în ultimul moment, decizia de a-şi anula întâlnirea cu Putin în marja G20, explicând această schimbare prin escaladarea tensiunilor declanşate – potrivit lui – de Moscova împotriva Ucrainei.
Vladimir Putin a asigurat că a avut o scurtă discuţie informală, „în picioare”, cu Donald Trump în marja summitului cu privire la criza ucraineană. „Am stat de vorbă puţin. I-am răspuns la întrebările legate de incidentul din Marea Neagră”, când forţele ruse au capturat acum o săptămână trei nave militare ucrainene şi echipajele lor, a adăugat preşedintele Putin.
Şeful statului rus a declarat că Moscova nu pune niciun fel de condiţii în prealabil părţii americane în vederea unei eventuale întâlniri cu Donald Trump. Anterior, secretarul de stat Mike Pompeo condiţionase o astfel de întrevedere de eliberarea navelor şi echipajelor ucrainene capturate de Rusia acum o săptămână, prin utilizarea forţei.
Militarii ucraineni capturaţi în Marea Azov, inculpați de către Rusia
Toţi cei 24 de marinari de pe cele trei nave ucrainene sechestrate de gărzile de coastă ruse la 25 noiembrie au fost puşi sub acuzare pentru trecerea ilegală a frontierei ruse, riscând până la şase ani de închisoare fiecare, a declarat luni pentru agenţia de presă RIA Novosti avocatul acestora, Nikolai Polozov.
Instanţe judiciare din Crimeea au decis miercuri plasarea în arest preventiv timp de 60 de zile a celor 24 de militari ucraineni capturaţi de Rusia în incidentul naval produs în Marea Azov. Autorităţile ruse au anunţat vineri că îi vor transfera la Moscova pe comandaţii navelor ucrainene sechestrate.
Douăzeci şi unu dintre ei se află în prezent sub arest preventiv în închisoarea Lefortovo din Moscova, ceilalţi trei - care au fost răniţi în urma incidentului - în spitalul închisorii ''Matrosskaia tişina'', tot din Moscova. Imediat după capturarea lor, marinarii ucraineni au fost iniţial transportaţi în Crimeea, peninsulă ucraineană anexată de Rusia în 2014, iar apoi transferaţi în capitala rusă.
Moscova susţine că cele trei nave ucrainene - două vedete blindate (Berdiansk şi Nikopol) şi remorcherul (Ianî Kapu) - au intrat în apele teritoriale ale Rusiei în largul Crimeii, efectuând ''manevre periculoase'' şi fără să răspundă la somaţii, încercând să pătrundă în strâmtoarea Kerci pentru a ajunge în Marea Azov. În această primă confruntare directă între cele două ţări, o navă de patrulare rusească ''Don'' a lovit remorcherul ucrainean, iar gărzile de coastă ruse au deschis focul asupra vaselor ucrainene, rănind trei persoane. Înregistrări difuzate de Kiev arată elicoptere şi avioane ruseşti în zona incidentului care lansează proiectile asupra vaselor ucrainene, conform mai multor media.
Ucraina declară că navele sale au fost atacate în ape neutre în Marea Neagră, chiar dacă nu recunoaşte apartenenţa Crimeii la Rusia şi deci nici dreptul acesteia la ape teritoriale în zona peninsulei. Mai mult, Kievul a denunţat un ''act de agresiune deliberată'' din partea Federaţiei Ruse şi a instituit legea marţială în zece regiuni de frontieră pentru o perioadă de 30 de zile.
În schimb, preşedintele rus Vladimir Putin a apreciat incidentul naval drept o ''provocare premeditată'' de care şeful statului ucrainean Petro Poroşenko, care s-a folosit de acesta ca pretext pentru a institui legea marţială în Ucraina înaintea alegerilor prezidenţiale pentru a-şi creşte cota de popularitate.
Totodată, Vladimir Putin consideră că gărzile de coastă ruse au acţionat în deplină legalitate şi şi-au făcut 'datoria’.