Poroşenko: Ucraina va convoca rezerviştii în fața amenințărilor Rusiei
Petro Poroşenko a declarat luni că autorităţile din Ucraina vor convoca rezerviştii pentru pregătiri militare după introducerea legii marţiale pe fondul tensiunilor cu Rusia.
Liderul de la Kiev a mai precizat că unele unităţi militare vor fi repoziţionate pentru a consolida poziţiile defensive ale Ucrainei.
Poroşenko a declarat că Putin refuză orice discuţie telefonică de la escaladarea tensiunilor ruso-ucrainene în Marea Neagră.
Potrivit liderului de la Kiev, imediat după atacarea celor trei nave ucrainene de către ''forţe ale armatei ruse'' la 25 noiembrie în apropiere de strâmtoarea Kerci, el a cerut să i se facă legătura telefonică cu Vladimir Putin.
''Din păcate, nici până acum Putin nu a răspuns solicitării mele privind o discuţie telefonică directă în orice format - bilaterală, în 'formatul Normandia', cu participarea partenerilor americani etc.'', a afirmat Poroşenko, citat duminică de portalul RBC-Ukraina.
Ucraina a denunţat o "agresiune" a Rusiei şi a instituit Legea marţială timp de 30 de zile în regiunile ucrainene situate la frontiera cu Rusia. Statele Unite, Uniunea Europeană şi NATO au criticat Rusia şi au cerut măsuri pentru detensionarea situaţiei.
Rusia a deblocat parţial accesul la porturile ucrainene de la Marea Azov, dar începe manevre militare
Rusia a deblocat parţial accesul la porturile ucrainene de la Marea Azov, a anunţat marţi ministrul ucrainean pentru infrastructură, Volodimir Omelian, citat de Reuters.
'Da, porturile Berdiansk şi Mariupol sunt parţial deblocate. Navele se îndreaptă spre intrarea şi ieşirea din strâmtoarea Kerci spre porturile ucrainene (...) Circulaţia este parţial restabilită', a spus ministrul.
Navele sunt oprite în continuare de partea rusă, care efectuează inspecţii ca înainte, dar circulaţia a fost parţial restabilită', a afirmat Volodimir Omelian, citat de media ucrainene. El a adăugat că 17 nave aşteaptă la intrarea în Marea Azov şi doar una la ieşire. Alte nouă nave se află pe cheiurile din porturi.
În același timp, flota Rusiei din Marea Neagră începe manevre la sud de strâmtoarea Kerci, care face trecerea dintre Marea Neagră şi Marea Azov, la peste o săptămână de la incidentul naval din 25 noiembrie când gărzile de coastă ruse au interceptat şi sechestrat prin utilizarea forţei trei nave militare ucrainene care încercau să traverseze strâmtoarea, anunţă portalul Fontanka.ru, citând o înştiinţare trimisă de Moscova sistemului internaţional NAVTEX pentru emisie şi recepţie automată a mesajelor de siguranţă maritimă.
Manevrele sunt preconizate să înceapă marţi la ora 21:00 GMT (la miezul nopţii pe 5 decembrie, după ora Moscovei) şi vor dura până la 9 decembrie la ora 22:00 GMT (10 decembrie, 01:00, ora Moscovei/).
Conform coordonatelor transmise în înştiinţare, zona de manevre este situată la sud-est de peninsula Crimeea. În această perioadă, zona respectivă este declarată ca prezentând pericol pentru siguranţa navigaţiei.
Rusia a instalat în zona Mării Azov zeci de sisteme de rachete 'Bastion' şi ‘Bal'
Federaţia Rusă continuă să desfăşoare echipamente militare în zona mărilor Azov şi Neagră care să-i permită să ţină sub control navigaţia în această regiune, a declarat marţi într-o intervenţie la postul de televiziune UA TV purtătorul de cuvânt al Direcţiei principale de informaţii a Ministerului Apărării ucrainean, Vadim Skibiţki.
'La ora actuală, Rusia a desfăşurat pe coasta Mării Azov aproximativ 29 de sisteme de rachete antinavă "Bastion" şi "Bal", care permit acoperirea întregii zone a Mării Azov. Pe aeroporturile militare din zonele de coastă ale Mării Azov se află în prezent aproximativ 150 de avioane de luptă ruseşti, 62 de elicoptere militare şi şase sisteme pentru războiul radioelectronic (Electronic warfare - EW), capabile să bruieze sistemul de comandă şi de telecomunicaţii al armatei ucrainene, aşa cum a făcut Federaţia Rusă la recentele manevre NATO în Norvegia, în zona arctică', a declarat Skibiţki.
Pe teritoriul peninsulei Crimeea, potrivit purtătorului de cuvânt al serviciilor de informaţii militare ucrainene, pe lângă o grupare militară numeroasă, au apărut noi tipuri de arme care nu au mai existat aici înainte de 2014. 'Este vorba în primul rând de distrugătoare, submarine echipate cu rachete de croazieră Kalibr, sisteme antinavă, aviaţie militară, în special avioane de vânătoare Su-27 şi Su-30'. În plus, un regiment de elicoptere a fost desfăşurat la Djankoi, care nu a existat acolo înainte de anexarea Crimeei, a adăugat el.
'Este o grupare armată importantă care permite Rusiei să controleze nu doar Crimeea, nordul, vestul şi estul Mării Negre, ci şi să controleze în totalitate Marea Azov', a subliniat acelaşi purtător de cuvânt, citat de Ukrinform.
În perioada de după anexarea peninsulei, Rusia a acordat o mare atenţie restabilirii şi modernizării obiectivelor militare existente aici încă din perioada URSS, în special aeroporturi militare, a mai indicat acesta, subliniind că planurile Moscovei de a instala în Crimeea o staţie radar de avertizare timpurie de tipul 'Voronej' va transforma peninsula într-un portavion hipermilitarizat, care va permite Federaţiei Ruse să-şi realizeze planurile atât în Marea Neagră, cât şi să-şi proiecteze forţa în Marea Mediterană.
Kievul, a menţionat reprezentantul Serviciului de informaţii al armatei ucrainene, şi-a informat partenerii europeni despre paşii pe care Rusia îi face privind militarizarea regiunii de la Marea Neagră.
Cel puţin şase ţări se află în raza de acţiune a rachetelor instalate de Rusia în Crimeea, a avertizat Vadim Skibiţki în intervenţia de la UA TV. 'Rachetele de croazieră Kalibr (cu rază lungă de acţiune) permit ca din Marea Neagră să fie lovite ţinte aproape pe teritoriul întregii Europe. În orice caz, în raza lor de acţiune, se află integral Polonia, Germania, Slovacia, Cehia, România, Bulgaria. Întreaga Europă de Est este în mod real ameninţată de utilizarea unor astfel de sisteme de rachete de pe teritoriul Crimeei şi din Marea Neagră", a subliniat oficialul ucrainean, citat de publicaţia Zerkalo nedeli în pagina sa electronică.
În ultimii doi ani, armata rusă desfăşoară în mod intens exerciţii şi se pregăteşte de utilizarea grupărilor armate ofensive, a spus el. 'Rusia continuă astăzi să-şi mărească grupările militare nu doar de-a lungul frontierei cu Ucraina, ci şi în bazinul Mării Negre, ceea ce reprezintă un pericol pentru ţările riverane', a mai subliniat Vadim Skibiţki.
Aceste declaraţii intervin în plină tensiune între Kiev şi Moscova, după ce gărzile de coastă ruse au interceptat şi sechestrat cu forţa trei nave militare ucrainene - două vedete blindate şi un remorcher - în largul Crimeei şi au capturat echipajele acestora. Moscova denunţă o 'provocare', în timp ce Kievul un 'act de agresiune' şi a instituit legea marţială în zece regiuni de la frontiera cu Rusia.
Percheziții în trei biserici ortodoxe afiliate Moscovei
Forțele ucrainene de ordine au percheziționat trei biserici ortodoxe afiliate Patriarhatului Moscovei, precum și domiciliile preoților, în regiunea de centru-nord a Ucrainei, pe fondul conflictului politic, militar și religios dintre Kiev și Moscova.
Poliția și agenții serviciilor de securitate (SBU) au efectuat "percheziții" în "opt locații", a declarat purtătorul de cuvânt al poliției regionale, Alla Vahcenko.
Aceste proceduri au fost efectuate în cadrul unei anchete judiciare privind "încălcarea egalității cetățenilor" în funcție de "convingerea religioasă", dar nicio persoană nu a fost arestată, potrivit sursei citate.
"Au primit ordinul de a confisca tot ce privește biserica noastră", a acuzat mitropolitul Visarion, din regiunea Jitomir. "A avut loc delicat, de manieră tolerantă", a adăugat acesta.
Aceste evoluții au loc la trei zile după percheziții în cadrul unei anchete similare în reședința gestionarului unei importante mânăstiri ortodoxe din Kiev, mitropolitul Pavlo, care face parte din aceeași biserică.
Kiev și Moscova întrețin relații foarte tensionate după confiscarea în forță de către Rusia a trei nave ucrainene în Marea Neagră, săptămâna trecută.
Pe plan religios, tensiunile sunt și ele puternice între cele două foste republici sovietice după crearea în Ucraina a unei biserici ortodoxe independente de Moscova.
Patriarhatul din Constantinopol a anunțat în octombrie că recunoaște o Biserică independentă în Ucraina, punând capăt la 332 de ani de tutelă religioasă rusească.
O parte dintre credincioșii ucraineni rămân însă fideli Bisericii ortodoxe afiliate Patriarhatului Moscovei, care acuză Kievul că face presiuni asupra clericilor și credincioșilor pentru a-i determina să se alăture noii biserici.
Biserica Patriarhatului Moscovei dispune în Ucraina de cel mai mare număr de parohii, dar Patriarhatul Kievului numără cel mai mare număr de credincioși, potrivit sondajelor.