Există semne ale unui progres în relaţiile dintre Ungaria şi Ucraina, constată Szijjarto
Ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, a salutat joi semnele pozitive de progres în ce priveşte atât atitudinea Ucrainei faţă de comunităţile maghiare din Transcarpatia cât şi relaţiile bilaterale dintre Ungaria şi Ucraina în general, relatează agenţia MTI.
Parlamentul de la Kiev are planificat un vot pentru extinderea perioadei de tranziţie a noii legi privind educaţia, a afirmat Szijjarto după o întrevedere avută cu omologul său ucrainean, Pavel Klimkin, în marja reuniunii ministeriale a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), desfăşurată la Milano.
Legislativul ucrainean a adoptat anul trecut controversata lege ucraineană a educaţiei, care a introdus sistemul de 12 clase în Ucraina şi extinderea utilizării limbii ucrainene în sfera educaţiei. Conform acestei legi, studiul în învăţământul secundar şi superior în Ucraina se face exclusiv în limba de stat (ucraineană), iar educaţia în limbile minorităţilor este disponibilă doar în grădiniţe şi şcoli primare.
Ministrul Szijjarto a mai spus că ţara sa şi-a dat acordul pentru deschiderea unui consulat onorific al Ucrainei în oraşul Siofok, în timp ce autorităţile ucrainene au acceptat la rândul lor deschiderea unui astfel de consulat al Ungariei la Ternopil, decizii care în opinia şefului diplomaţiei ungare sunt ''evoluţii pozitive''.
De asemenea, Szijjarto a menţionat că un nou ambasador ungar va pleca la post la Kiev şi că cele două ţări au semnat un acord pentru prelungirea programului zilnic al punctelor de trecere a frontierei de la Barabas şi Lonya.
Pe lângă noua lege ucraineană a educaţiei, relaţiile dintre Budapesta şi Kiev au fost tensionate şi de disputa privind eliberarea unor paşapoarte ungare cetăţenilor ucraineni de etnie maghiară, dispută care a condus în octombrie la expulzări reciproce de consuli.
SUA au efectuat un zbor deasupra Ucrainei în cadrul Tratatului 'Cer Deschis'
'Atacul neprovocat al Rusiei asupra navelor ucrainene în Marea Neagră, în apropiere de Strâmtoarea Kerci, reprezintă o escaladare periculoasă a unei activităţi tot mai provocatoare şi ameninţătoare', a declarat Pentagonul într-un comunicat.
"Statele Unite vor o relaţie mai bună cu Rusia, dar acest lucru nu se poate întâmpla atât timp cât continuă acţiunile ilegale şi destabilizatoare în Ucraina şi în alte zone", subliniază Pentagonul, anunţând efectuarea unui zbor "extraordinar" deasupra Ucrainei pentru reafirmarea angajamentului faţă de această naţiune.
Instanţe judiciare din Crimeea au decis plasarea în arest preventiv timp de 60 de zile a celor 24 de militari ucraineni capturaţi de Rusia în incidentul naval produs în Marea Azov. Serviciul Federal rus de Securitate (FSB) susţine că navele militare ucrainene Berdiansk, Nikopol şi Iani Kapu au pătruns neautorizat în apele teritoriale ruse, ignorând somaţiile. Ambarcaţiuni ale Serviciului Federal rus de Securitate (FSB) au deschis focul spre cele trei nave militare ucrainene, capturându-le şi arestând 24 de membri ai echipajelor. Cele trei nave militare ucrainene se aflau în largul fostei provincii ucrainene Crimeea, anexată de Rusia în anul 2014.
Ucraina a denunţat o "agresiune" a Rusiei şi a instituit Legea marţială timp de 30 de zile în regiunile ucrainene situate la frontiera cu Rusia. Statele Unite, Uniunea Europeană şi NATO au criticat Rusia şi au cerut măsuri pentru detensionarea situaţiei.
Kievul cere sancţiuni suplimentare împotriva Rusiei
Ucraina a cerut joi in cadrul unei reuniuni a zeci de miniştri de Externe majorarea sancţiunile împotriva Rusiei, acuzând Moscova că a intensificat agresiunea împotriva Kievului şi a semănat "instabilitate şi insecuritate" în Occident, relatează Reuters.
Ministrul de Externe al Ucrainei a denunţat în cadrul unei întâlniri a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare din Europa (OSCE), confiscarea recentă a trei nave ucrainene ucrainene şi a echipajului lor de către forţele ruseşti din Crimeea, declarând că acesta reprezintă un alt atac la adresa dreptului internaţional.
"Este o chestiune de urgenţă să oferim un răspuns internaţional prompt şi consolidat la acest act de agresiune. Declaraţiile nu sunt suficiente. Trebuie să existe măsuri", a declarat Pavlo Klimkin la reuniunea anuală a miniştrilor OSCE.
"Trebuie să ridicăm costurile pentru Rusia cu sancţiuni complete şi adaptate ... Nu poate fi nicio acţiune ca de obicei".
Cei 57 de membri OSCE, organizaţia europeană de securitate şi a drepturilor omului, a fost zguduit de confruntarea militară şi diplomatică dintre Rusia şi Ucraina, ambele fiind state membre.
În timp ce numeroşi miniştri occidentali şi-au exprimat sprijinul ferm pentru Kiev, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a dat vina pe anii de tentative de escaladare a tensiunilor din partea Ucrainei şi a aliaţilor săi.
"În lupta pentru dominaţie, un mic grup de ţări utilizează şantajul, presiunile şi ameninţările", a declarat Lavrov într-un centru de conferinţe din Milano, unde are loc reuniunea OSCE.
"Kievul este eliberat de orice pedeapsă, protejată de sponsorii occidentali, care justifică toate acţiunile sale scandaloase", a adăugat acesta.
Moscova a acuzat Kievul de orchestrarea conflictului, spunând că navele ucrainene au intrat în apele ruse, ceea ce Ucraina neagă. Lavrov a declarat joi că mişcarea a fost o "provocare" şi a acuzat că Ucraina urmăreşte să saboteze orice efort de restabilire a păcii în regiune.
Dar miniştrii americani, canadieni şi europeni s-au aliniat joi pentru a denunţa acţiunea Moscovei şi a-şi promova sprijinul pentru Kiev.
"Anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea de către Rusia, implicarea sa directă în conflictul din Donbass şi acum acţiunile ilegale care vizează marinarii şi navele ucrainene ... nu pot şi nu trebuie acceptate de comunitatea internaţională", a declarat ministrul de Externe al Canadei, Chrystia Freeland.
Tratatul 'Cer Deschis', intrat în vigoare la 1 ianuarie 2002, a fost semnat până în prezent de 34 de state, inclusiv de SUA şi de Federaţia Rusă. Tratatul conferă părţilor dreptul de a efectua zboruri de observare a teritoriului statelor participante, stipulând totodată obligativitatea acordării permisului de survolare a propriului teritoriu, în condiţiile prevăzute de Tratat.
Mueller: Manafort a minţit în ceea ce priveşte contactele de anul acesta cu fostul său asociat în Ucraina
Procurorul special Robert Mueller a declarat că Paul Manafort, fostul şef de campanie al preşedintelui american Donald Trump a minţit în legătură cu mai multe probleme după ce a fost de acord să coopereze cu anchetatorii,
Printre lucrurile despre care se crede că Paul Manafort a minţit se numără contactul cu oficiali din Administraţia Trump.
De asemenea, Mueller îl acuză pe Manafort că a minţit şi în legătură cu contactul cu Konstantin Kilimnik, un asociat de afaceri din perioada în care Manafort a lucrat la campania unui partid pro-Kremlin din Ucraina. Mueller a declarat că Kilimnik are legături cu serviciul rus de Inteligenţă acuzat că a lansat atacuri cibernetice asupra Partidului Democrat.
Investigatorii au transmis că au dovezi care dezvăluie că cei doi au comunicat prin mijloace electronice.
Tensiuni ruso-ucrainene: Imagini din satelit arată sute de tancuri ruseşti la frontiera cu Ucraina
Federaţia Rusă a desfăşurat în apropiere de graniţa cu Ucraina importante capacităţi ofensive, în special sute de tancuri, relevă imagini din satelit, potrivit agenţiei de presă ucrainene Ukrinform.
"Imagini din satelit de pe Google Earth, realizate în luna noiembrie, arată prezenţa a sute de tancuri de luptă ruseşti la noua bază militară de la periferia oraşului Kamensk-Şahtinski", menţionează agenţia de presă citată, cu referire la publicaţia internet Defence Blog.
La această mare bază militară, situată la numai 18 km de graniţa ucraineană în dreptul regiunii Donbas, se află sute de tancuri T-64 şi T-62M, mii de camioane militare, sisteme de artilerie şi alte echipamente militare.
Anterior, şeful Statului Major al forţelor ucrainene, generalul Viktor Mujenko, declarase într-un interviu acordat Reuters că, din august, armata rusă şi-a consolidat în mod semnificativ forţele la frontiera cu Ucraina, ceea ce reprezintă o ameninţare militară fără precedent de la anexarea peninsulei Crimeea în 2014.
În sprijinul afirmaţiei sale, generalul ucrainean a prezentat mai multe imagini din satelit care arată prezenţa tancurilor ruseşti T-62 M la 18 km de graniţa ucraineană, unde numărul lor a crescut de la 93 la 250 între mijlocul lunii septembrie şi 1 octombrie.
În opinia sa, aceasta este o dovadă a consolidării concertate de forţe ruse înainte de 25 noiembrie, când gărzile de coastă ruse au oprit cu forţa şi sechestrat trei nave militare ucrainene în apropiere de strâmtoarea Kerci, după ce au deschis focul asupra lor, o acţiune ce a provocat temeri conducerii ucrainene că acest incident ar putea fi precursorul unei invazii de amploare.
Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko l-a acuzat pe omologul său rus Vladimir Putin că doreşte să anexeze întreaga Ucraină. În urma acestui incident naval, Kievul a instituit legea marţială pe o perioadă de 30 de zile în zonele cele mai vulnerabile.
Sâmbătă, pe podul peste strâmtoarea Kerci, care asigură legătura între Rusia şi peninsula Crimeea, a fost văzut un convoi motorizat de tenhnică rusească îndreptându-se spre Crimeea.