Exporturile de gaze naturale ruseşti spre Europa au atins un nou record în 2018, pentru al treilea an consecutiv
Exporturile de gaze naturale ruseşti spre Europa au stabilit un nou record în 2018, în pofida tensiunilor diplomatice şi a dorinţei Uniunii Europene de a-şi reduce dependenţa de Rusia, conform cifrelor publicate vineri de grupul rus Gazprom.
Directorul general de la Gazprom, Alexei Miller, a anunţat că în 2018 grupul şi-a majorat producţia de gaze naturale cu 5,4% până la 497,6 miliarde metri cubi în timp ce exporturile spre Europa şi Turcia au crescut cu 3,4% până la 201 miliarde metri cubi.
"După cum vedem, cererea pentru gazele naturale ruseşti creşte. Anul acesta am stabilit un record istoric, pentru al treilea an la rând, cu privire la exporturile de gaze spre ţările din afara CSI. Volumul exporturilor a depăşit 201 miliarde metri cubi", a declarat Alexei Miller, citat de agenţia de presă Interfax.
În 2017, Gazprom a livrat Europei o cantitate de 194,4 miliarde metri cubi de gaze naturale, cu 8,4% mai mult decât în 2016.
Creşterea constantă a cererii europene pentru gazele naturale ruseşti este argumentul avansat de Rusia pentru a-şi apăra proiectele de noi gazoducte, spre Turcia via Marea Neagră şi spre Germania via Marea Baltică, în pofida reticenţelor Uniunii Europene care îşi afirmă de mai mulţi ani dorinţa de a-şi diversifica sursele de aprovizionare.
Gazprom, primul producător mondial de gaze naturale, asigură o treime din necesarul de gaze naturale al Europei. Grupul rus aprovizionează Europa cu gaze naturale prin trei rute principale: conductele din Ucraina, ruta Yamal-Europe, via Belarus şi Polonia, precum şi gazoductul Nord Stream, care face legătura între Rusia şi Germania, via Marea Baltică.
Datele publicate în luna noiembrie arătau că Gazprom a exportat spre România o cantitate de 917 milioane metri cubi de gaze naturale, în primele nouă luni ale acestui an, în creştere cu 32% comparativ cu cele 690 milioane metri cubi de gaze naturale exportate în perioada similară a anului trecut.
Merkel şi Putin au avut o discuţie telefonică despre Ucraina
Cancelarul german Angela Merkel a avut vineri o discuţie telefonică cu preşedintele rus Vladimir Putin despre războiul din Siria şi conflictul din estul Ucrainei.
Convorbirea s-a axat pe formarea unui comitet constituţional în Siria şi pe retragerea trupelor americane din această ţară, potrivit unui comunicat făcut public de purtătoarea de cuvânt a guvernului german Ulrike Demmer.
Cei doi lideri au convenit "că dezvoltarea continuă a unui proces politic pentru a pune capăt conflictului în Siria trebuie urmărită cu forţă".
Convorbirea telefonică a avut loc în contextul în care Turcia continuă să-şi întărească posturile militare de la frontiera cu Siria şi se pregăteşte de o posibilă ofensivă împotriva kurzilor în nordul ţării.
Turcia este împotriva unora dintre luptătorii kurzi, care sunt sprijiniţi de SUA. Washingtonul a anunţat însă săptămâna trecută că a început retragerea trupelor din Siria.
Angela Merkel a salutat şi armistiţiul la care s-a ajuns pentru ziua de sâmbătă, începând cu ora locală 00:01 (22:01 GMT), în zona de conflict din estul Ucrainei.
De asemenea, cancelarul german s-a pronunţat în favoarea eliberării de către Rusia a marinarilor ucraineni luaţi prizonieri luna trecută, după ce Garda de coastă rusă a deschis focul şi a capturat trei nave militare ucrainene în Marea Neagră, în apropiere de strâmtoarea Kerci.
Moscova numeşte cererea Franţei şi a Germaniei privind eliberarea marinarilor ucraineni ca fiind „inacceptabilă”
Rusia a respins sâmbătă un comunicat al liderilor Franţei şi Germaniei care acuzau Moscova că foloseşte forţă militară pentru a efectua verificări ilegale asupra navelor ucrainene în Marea Neagră.
Cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Emmanuel Macron au cerut Moscovei într-un comunicat comun să elibereze marinarii ucraineni capturaţi luna trecută în Strâmtoarea Kerci. Cei doi lideri şi-au exprimat îngrijorarea faţă de „situaţia drepturilor omului în Crimeea, anexată de Rusia încălcând dreptul internaţional şi folosirea forţei militare în Strâmtoarea Kerci”.
Răspunsul Rusiei a venit printr-un comunicat al Ministerului de Externe în care este precizat: „Este regretabil că a doua parte a acestui comunicat, în care Berlinul şi Parisul acuză Rusia de încălcări ale drepturilor omului în Crimeea şi de escaladarea tensiunilor în Marea Azov şi Strâmtoarea Kerci, prezintă cereri inacceptabile”.
Preşedintele rus Vladimir Putin i-a transmis lui Merkel într-o convorbire telefonică că marinarii se află sub investigaţie şi că situaţia lor este gestionată în conformitate cu legea din Rusia, conform purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitry Peskov.
La 25 noiembrie, Paza de Coastă rusă a deschis focul asupra a trei nave militare ucrainene în largul Crimeei, unde se află baza Flotei ruse la Marea Neagră. Navele au fost confiscate, iar membrii echipajelor luaţi prizonieri.
Pe 14 decembrie, Kremlinul a respins cererea SUA de a elibera navele şi marinarii ucraineni, susţinând că Washingtonul nu poate influenţa sistemul de justiţie din Rusia.
Rusia anunță că a terminat gardul dintre Crimeea și Ucraina
Rusia a anunțat că a terminat de construit un gard de înaltă securitate de-a lungul frontierei terestre a regiunii Crimeea cu Ucraina, care ar trebui să împiedice "tentativele de infiltrare ale sabotorilor”.
În zona gardului, care are lungimea de peste 60 de kilometri, au fost instalați sute de senzori, inclusiv care detectează vibrațiile.
Serviciul Federal de Securitate (FSB) din Rusia a transmis că gradul are de asemenea rolul de a împiedica contrabanda cu arme, droguri și alcool.
Peninsula Crimeea, anexată de Moscova în anul 2014, este unită cu regiunea ucraineană Herson prin Istmul Perekop.
De asemenea, după anexarea Crimeei și intervenția rusă în estul Ucrainei, Kievul a construit garduri în mai multe zone de frontieră cu Rusia, inclusiv în regiunea Herson, la nord de Crimeea.