Armistiţiul de Anul Nou a început în Donbas
Un armistiţiu valabil în perioada Anului Nou a început în zona de conflict din estul Ucrainei la miezul nopţii de vineri spre sâmbătă.
Armistiţiul a început la ora locală 00:01 (22:00) şi va rămâne în vigoare până după Crăciunul creştin-ortodox pe stil vechi, sărbătorit pe 7 ianuarie, potrivit Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE).
Acesta este ultimul dintr-o serii de armistiţii încheiate între cele două părţi. De obicei, ostilităţile reizbucnesc din nou în câteva ore, notează dpa.
Peste 10.000 de persoane, printre care şi 2.700 de civili, au fost ucise în luptele dintre separatiştii susţinuţi de Moscova şi armata ucraineană în estul ţării din 2014, potrivit unei estimări a ONU.
Uniunea Europeană priveşte anexarea Crimeii de către Rusia drept o încălcare a legii internaţionale şi insistă asupra integrităţii teritoriale a Ucrainei.
Germania şi Franţa au salutat acordul de încetare a focului. Sărbătorile ar trebui "să fie pentru ambele părţi o oportunitate de a se concentra asupra nevoilor populaţiei civile", se menţionează într-un comunicat comun al cancelarului german Angela Merkel şi al preşedintelui francez Emmanuel Macron.
Rusia interzice importurile de zeci de produse, printre care grâu, ciocolată şi bere, provenite din Ucraina
Autorităţile ruse au anunţat sâmbătă că interzic importurile din Ucraina pentru zeci de produse, printre care grâu, ciocolată şi bere, ca răspuns la sancţiunile economice ale Kievului împotriva Moscovei pentru presupusul său rol în criza ucraineană.
"Guvernul rus a decis să interzică intrarea în Federaţia Rusă a unor mărfuri care provin din Ucraina sau care tranzitează teritoriul ucrainean", se arată într-un comunicat transmis de autorităţile ruse, care însoţeşte lista produselor ce fac obiectul acestei interdicţii.
Printre produsele interzise se numără grâul, uleiul de floarea soarelui, ciocolata, pâinea, conservele de fructe şi legume, dulceţurile, berea şi vinul, pamperşii, precum şi anumite tipuri de mobilă şi de motoare.
Interdicţia intră imediat în vigoare, precizează comunicatul, care subliniază de asemenea că aceste măsuri sunt luate ca răspuns la "acţiunile inamicale ale Ucrainei faţă de cetăţeni sau entităţi juridice din Rusia".
Rusia este supusă din 2014 unei serii de sancţiuni economice ucrainene şi occidentale în special din cauza anexării Peninsulei Crimeea, în sudul Ucrainei.
Kievul şi Occidentul reproşează de asemenea Rusiei că îi susţine militar pe separatiştii proruşi în estul Ucrainei, lucru dezminţit de Moscova.
Mai multe ţări occidentale, dar şi Kievul, au acuzat de asemenea Rusia de "acţiuni ilegale" în urma unei recente dispute maritime în Marea Neagră, iar preşedintele american Donald Trump şi-a anulat întâlnirea cu Vladimir Putin prevăzută cu ocazia summitului G20 din Argentina din urmă cu circa o lună.
Miercuri, preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a anunţat introducerea de noi sancţiuni împotriva Rusiei, în special pentru "agresiunea împotriva statului ucrainean în Marea Neagră".
Cu o zi în urmă, Rusia anunţase la rândul său că a adăugat 245 de personalităţi şi şapte companii ucrainene pe lista sa de sancţiuni economice împotriva Ucrainei.
Campania pentru scrutinul prezidenţial din 31 martie a început
Campania pentru alegerile prezidenţiale din Ucraina, care vor avea loc la 31 martie, a început luni, pe fondul tensiunilor privind starea de urgenţă, în vigoare în 10 regiuni din această ţară până în urmă cu câteva zile din cauza incidentului naval din Marea Neagră cu Rusia.
Petro Poroșenko încă nu a spus oficial că va candida pentru al doilea mandat de cinci ani, dar anunțul este așteptat în curând, el având-o ca rivală principală pe fosta prim-ministră, Iulia Timoșenko.
Candidaţii au termen până la 3 februarie pentru a se înscrie în cursa electorală şi până la 8 februarie pentru a-şi înregistra candidaturile la Comisia Electorală Centrală (CEC).
Potrivit ultimelor sondaje, fosta şefă a executivului de la Kiev, Iulia Timoşenko, conduce în intenţiile de vot, cu un procent de 16-18%.
Actualul şef al statului, Petro Poroşenko, a câştigat teren şi este creditat în acest moment cu 14% din intenţiile de vot, ocupând poziţia a doua în topul preferinţelor electoratului, în condiţiile în care la jumătatea lui noiembrie se situa abia pe poziţia a cincea.
Poroşenko, care a devenit preşedinte după câştigarea alegerilor convocate în mai 2014 după înlăturarea de la putere a lui Viktor Ianukovici, era până de curând criticat pentru felul defectuos în care gestiona economia ţării şi pentru corupţia generalizată, iar realegerea sa părea puţin probabilă.
Însă incidentul naval cu Rusia din Marea Neagră din 25 noiembrie şi impunerea stării de urgenţă l-au ajutat să câştige popularitate, el fiind de altfel criticat de detractorii săi, inclusiv de preşedintele rus Vladimir Putin, că a recurs la ''o provocare preelectorală''.
Este foarte posibil să fie nevoie de un al doilea tur de scrutin, la care şi Timoşenko pleacă drept favorită, însă analiştii sunt de părere că Poroşenko va continua să crească în sondaje pe măsură ce se apropie data alegerilor.
Candidatul clasat pe poziţia a treia în preferinţele electoratului este actorul şi comicul Vladimir Zelenski, cu 8-12% din intenţiile de vot.
Între alţi candidaţi se numără fostul ministru al apărării Anatoli Griţenko, prorusul Iuri Boiko, fost ministru al energiei, şi populistul Oleg Liaşko.
Campania începe pe fondul acuzaţiilor formulate de Poroşenko şi de atotputernicul ministru de interne, Arsen Avakov, conform cărora Rusia intenţionează să se amestece în procesul electoral din Ucraina.
Germania preia conducerea Forţei NATO de reacţie rapidă
Bundeswehr-ul a preluat azi conducerea Forţei NATO de reacţie super-rapidă.
Potrivit Ministerului Apărării de la Berlin, forţele terestre ale aşa-numitului "vârf de lance" al alianţei militare pentru anul 2019 constau din aproximativ 8.000 de soldaţi.
Armata germană furnizează în jur de 4.000 dintre ei, în plus faţă de aproximativ 1.000 de angajaţi în alte domenii organizaţionale. Alţi soldaţi sunt furnizaţi de aliaţi precum Franţa, Olanda şi Norvegia.
"Vârful de lance" al NATO, denumit oficial Forţa Întrunită cu Nivel de Reacţie Foarte Ridicat (Very High Readiness Joint Task Force - VJTF), a fost înfiinţat în urma crizei din Ucraina şi a devenit de atunci un element al strategiei de descurajare împotriva Rusiei.
Caracteristica specială a acestei forţe este gradul înalt de pregătire. De exemplu, forţele avansate trebuie să poată fi desfăşurate în maximum 72 de ore, în timp ce pentru altele perioada este de cinci până la şapte zile.
Pentru soldaţi aceasta înseamnă că trebuie să fie pregătiţi permanent şi ei nu se pot îndepărta de locaţia sarcinilor lor.
Brigada germană de conducere din cadrul VJTF este formată din A 9-a Brigadă blindată de demonstraţie din oraşul Munster, statul Saxonia Inferioară (nord), care şi-a demonstrat abilităţile în timpul exerciţiului NATO Trident Juncture desfăşurat în Norvegia în toamnă.
Pentru extinderea nivelului ridicat de pregătire, soldaţii din VJTF provin în fiecare an din diferite ţări. Italia a contribuit cu cea mai mare parte în 2018, iar în 2020 este rândul Poloniei.