Actorul Volodimir Zelenski anunță că va candida pentru președinție
Volodimir Zelenski, un actor ucrainean și comedian, a pus capăt mai multor luni de speculații anunțând că va candida în alegerile prezidențiale viitoare ale țării.
În vârstă de 40 de ani, Zelenski, care este creatorul și directorul studiourilor Quarter 95, el a declarat în cadrul unei emisiuni la un spectacol de televiziune la sfârșitul lui 31 decembrie că a decis să candideze pentru a "încerca să schimbe ceva în Ucraina". “Spre deosebire de marii politicieni, nu am vrut să fac promisiunile în zadar. Dar acum, cu doar câteva minute înainte de Anul Nou, vă pot promite că o voi face în mod corect ", a spus el în timpul unui program de comedie din Trimestrul 95 care se difuza pe canalul de televiziune 1 + 1.
Campania pentru votul din 31 martie a demarat cu doar câteva ore înainte ca Zelenski să-și facă anunțul. Președintele Petro Poroșenko nu a anunțat oficial că va lupta pentru un al doilea mandat de cinci ani, dar este de așteptat ca el să o facă. Panourile publicitare ale lui Poroșenko au vizat orașe din Ucraina, subliniind poziția sa de comandant al forțelor armate ale țării și rolul său în asigurarea Ucrainei a unei biserici ortodoxe independente de Moscova.
După ce a obținut 54% din voturi în alegerile din 2014, ratingurile publice ale lui Poroshenko au scăzut, mai ales pe fondul unor probleme economice continue și a lipsei de progrese în ceea ce privește reformele și reducerea corupției. În prezent, principalul rival al lui Poroșenko este Iulia Timoșenko, fostă premier care și-a anunțat candidatura în iunie. Sondaje de opinie recente o arată pe Timoșenko înaintea lui Poroșenko.
Un sondaj efectuat de compania de cercetare Seetarget, efectuat în prima săptămână a lunii decembrie, a arătat Zelenski pe locul al doilea cu 9%. Timosenko a depășit în sondaj cu 12,7%, în timp ce Poroșenko s-a plasat al treilea cu 8,6%.
Dacă ar câștiga alegerile, Zelenski ar putea găsi ușor să intră în rolul de președinte. În prezent, el joacă în seria populară de televiziune “Servitorul poporului", unde îi portretizează pe un profesor obișnuit, care devine președinte. Numirea candidaților la Comisia Electorală Centrală va dura până pe 3 februarie, iar comisia va anunța o listă finală a candidaților la funcția de președinte până la data de 8 februarie.
Slovacia a preluat preşedinţia rotativă a OSCE, prioritatea sa fiind conflictul din Ucraina
Ministrul slovac de externe Miroslav Lajcak a desemnat recent conflictul din Ungaria vecină ca principala temă a preşedinţiei ţării sale. Printre alte priorităţi se numără prevenţia, întărirea instituţiilor internaţionale şi un "viitor securizat".
Lajcak va prezenţa planurile concrete ale ţării sale la 10 ianuarie la Viena.
Ministrul slovac de externe este un diplomat cu experienţă, el prezidând timp de un an, până în septembrie 2018, Adunarea Generală a ONU.
El a declarat în noiembrie că demisionează după ce Bratislava a respins Pactul ONU privind migraţia la a cărui negociere a contribuit, însă în cele din urmă diplomatul în vârstă de 55 de ani a fost convins să rămână în post.
OSCE, care are sediul la Viena şi printre ai cărei membri se numără 57 de reprezentanţi din Europa, Asia Centrală şi America de Nord, şi-a dedicat o bună parte din eforturi în gestionarea crizelor din Europa de Est în ultimii ani, inclusiv conflictul din 2014 din Ucraina.
Șeful Atlantic Council: SUA vor impune noi sancțiuni anti-ruse și vor livra arme Ucrainei
Fostul ambasador al SUA în Ucraina, directorul Consiliului Atlantic (Atlantic Council), John Herbst, a declarta că în 2-3 luni „vom vedea că Statele Unite vor oferi arme Kievului și vor anunța noi sancțiuni împotriva Federației Ruse” în legătură cu agresiunea din Strâmtoarea Kerci, potrivit unui interviu acordat Europei Libere.
„În două sau trei luni, vom vedea că SUA vor oferi arme Kievului și vor anunța noi sancțiuni împotriva Rusiei în legătură cu această agresiune din strâmtoarea Kerch. Cred că în următoarele opt până la zece săptămâni va apărea acest răspuns mai puternic din SUA. Și, pe lângă sancțiuni, va fi și asistență militară pentru Ucraina „, a subliniat el.
Potrivit fostului diplomat, acum există suficiente argumente „pentru a oferi rachete anti-navă și nave de patrulare, poate și alte echipamente militare…În Statele Unite sunt suficiente rachete de croazieră Harpoon, care se bazează pe tehnologii dezvoltate acum 30 de ani – și asta este ceva ce deja putem oferi“.
Fostul ambasador a spus că sprijinul pentru Ucraina în cadrul Congresului SUA este acum foarte puternic. Conform previziunilor sale, „el va rămâne cel puțin la fel de puternic și poate chiar să se intensifice”.
El a subliniat că „până în prezent reacția SUA (la agresiunea Federației Ruse în Strâmtoarea Kerci) a fost slabă”.
Este pozitiv faptul că chiar și acele guverne europene care reacționează slab în mod tradițional au înțeles foarte repede că Federația Rusă a început în mod deschis o agresiune împotriva Ucrainei – acesta este într-adevăr un lucru pozitiv.
Dar, în același timp, vedem că reacția Europei este încă destul de slabă. Și răspunsul SUA este, de asemenea, insuficient, „- a spus Herbst.
În opinia sa, cel mai bun răspuns ar putea fi sancțiuni împotriva celei mai mari bănci rusești sau interzicerea navelor rusești de a intra în porturile americane sau în porturile UE și de a oferi arme Ucrainei.
„Ucraina a făcut multe pentru consolidarea apărarii sale în est și ar trebui să se gândească acum la întărirea apărării sale în sud și mai ales în regiunea Mării Azov, probabil și în regiunea Odesa”, a declarat fostul ambasador al SUA în Ucraina.
Biserica Ortodoxă din Ucraina a ieşit de sub „tutela” celei ruse / Putin ameninţă cu incidente sângeroase
Patriarhul ecumenic Bartolomeu I al Constantinopolului a semnat azi decretul privind acordarea autocefaliei Bisericii Ortodoxe a Ucrainei, scoțând-o de sub „tutela” Rusiei
Decretul de acordare a autocefaliei a fost semnat de patriarhul ecumenic Bartolomeu I al Constantinopolului cu ocazia unei ceremonii care s-a desfăşurat la Biserica Sfântul Gheorghe din Istanbul. La ceremonie au participat şi mitropolitul Epifanie al Ucrainei, dar şi preşedintele ucrainean Petro Poroşenko.
Luna trecută, Biserica Ortodoxă a Ucrainei l-a ales drept conducător pe mitropolitul Epifaniy, 39 de ani, acţiune comparată de Poroşenko cu referendumul din 1991 privind independenţa Ucrainei faţă de Uniunea Sovietică.
Documentul privind autocefalia, numit tomos, va fi înmânat mitropolitului Epifaniy cu ocazia unei ceremonii ce se va desfăşura duminică, astfel finalizând procesul de recunoaştere a autocefaliei Bisericii Ortodoxe a Ucrainei de către Patriarhia Ecumenică.
Biserica Ortodoxă din Ucraina a fost subordonată timp de mai multe secole Patriarhiei Moscovei. Biserica Ortodoxă Rusă a transmis că nu acceptă autocefalia Bisericii Ortodoxe din Ucraina.
Liderii de la Kiev susţin că bisericile subordonate Moscovei fac propagandă în favoarea Kremlinului şi sprijină separatiştii pro-ruşi din estul Ucrainei. Aceste acuzaţii sunt însă negate vehement de reprezentanţii bisericilor subordonate Patriarhiei Ruse.
Rusia se opune autocefaliei Bisericii Ortodoxe a Ucrainei, comparând această separare cu Marea Schismă din 1054, eveniment în urma căruia lumea creştină a fost împărţită în două ramuri, catolică şi ortodoxă.
Preşedintele rus Vladimir Putin chiar a avertizat asupra posibilităţii izbucnirii unor incidente sângeroase din cauza separării Bisericii Ortodoxe a Ucrainei de cea rusă.