Oficial de rang înalt, inculpat pentru atacul cu acid soldat cu moartea Katerinei Gandziuk
Un oficial de rang înalt a fost inculpat luni cu privire la organizarea unui atac cu acid care a condus la moartea activistei anticorupţie Katerina Gandziuk şi care a provocat un val de indignare în lume, a anunţat procurorul general.
Preşedintele Adunării regionale Herson Vladislav Mangher a fost inculpat ”pentru organizarea uciderii Katerinei Gandziuk”, a anunţat procurorul general Iuri Luţenko pe Facebook.
În iulie, un agresor a stopit-o cu acid sulfuric pe Katerina Gandziuk - o consilieră a primarului din Herson, care denunţa corupţia în cadrul poliţiei regionale - în timp ce ieşea din locuinţă.
Katerina Gandziuk a murit din cauza rănilor suferite, în noiembrie, la vârsta de 33 de ani.
Şase suspecţi au fost plasaţi în detenţie, însă niciun comanditar nu a fost prezentat şi inculpat până acum.
Potrivit unui fragment din textul oficial al inculpării, publicat de procurorul general, Vladislav Mangher resimţea o ”animozitate personală” faţă de victimă, care denunţa o ”tăiere ilegală de copaci” efectuată ”sub acoperirea unor incendii criminale” în regiune.
Acest oficial a fost membru al partidului politic Batkivşcina al fostului premier Iulia Timoşenko, o rivală-cheie a actualului preşedinte Petro Poroşenko în alegrrile prezidenţiale prevăzute la 31 martie.
Vladislav Mangher a fost exclus vineri din partid, după ce au început să se răspândească zvonuri despre posibila sa implicare în uciderea Katerinei Gandziuk.
Procurorul general este un apropiat al şefului statului. El a participat la un miting în cursul căruia Poroşenko şi-a anunţat, la sfârşitul lui ianuarie, candidatura la al doilea mandat de preşedinte.
Poroșenko și-a anulat vizita la Chișinău
Vizita lui Petro Poroșenko în Moldova a fost anulată, dar rămâne „pe agenda contactelor bilaterale” a Republicii Moldova și a Ucrainei.
Anterior, Igor Dodon declarase că Poroșenko va sosi la Chișinău pe 13 februarie. El a menționat că nu se va întâlni cu omologul său ucrainean, deoarece acest lucru ar însemna ”amestec în alegerile din statul vecin”.
„Știu că președintele Poroșenko va sosi la Chișinău miercuri. Din câte știu domnul Poroșenko este candidat la alegerile prezidențiale din Ucraina și cred că ar fi greșit să mă întâlnesc cu el. Dacă ne întâlnim cu Poroșenko, mâine apare alt candidat care vrea să meargă în Republica Moldova și să se întâlnească cu președintele. De aceea nu vom interveni în lupta din statul vecin”, a spus Dodon.
În luna august, Poroșenko a spus că este pregătit pentru un dialog cu președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, dacă acesta va declara că susține integritatea teritorială a Ucrainei.
Dodon a refuzat să facă astfel de declarații. El e cunoscut pentru opiniile sale pro-ruse și se consideră prieten al lui Putin.
În timpul campaniei sale electorale din 2016, Dodon a negat ilegalitatea anexării Crimeei de către Rusia.
SUA îşi consolidează poziţia în Marea Neagră
Comandantul Flotei a Vl-a americane, Viceamiralul Lisa Franchetti, a că US Navy va continua să concentreze periodic în Marea Neagră distrugătoarele purtătoare de armament antibalistic, chiar dacă sistemul Aegis din Baza de la Deveselu este total operaţional.
„Distrugătoarele americane vor face în continuare exerciţii în Marea Neagră. Există un plan de rotaţie pentru aceste nave în Marea Neagră. Este unul dintre obiectivele mele pentru anul 2019. (...) Cu astfel de misiuni, după anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia, în 2014, putem trimite un mesaj credibil de descurajare”, a declarat viceamiralul Lisa Franchetti.
În acelaşi timp, un înalt oficial al US Navy, admiralul John Richardson a declarat că sistemul de apărare antirachetă de la Deveselu este un mijloc eficient de descurajare a unei Rusii care ridică tonul din ce în ce mai tare.
"Avem Aegis Ashore în România şi cred că această capacitate este foarte eficientă", spune John Richardson. Responsabilul american a precizat că sistemul a fost construit pentru a fi folosit împotriva unor rachete lansate de Iran sau de alte ţări din Orientul Mijlociu, dar că acesta poate fi utilizat şi pentru a contracara acţiuni ale Rusiei. dacă este necesar.
Afirmaţiile oficialilor americani vin în contextul în care, recent, Rusia a cerut Statelor Unite “distrugerea lansatoarelor universale Mk-41 desfăşurate la sol, dezvoltate pentru lansarea rachetelor de croazieră Tomahawk, a rachetelor-ţintă, similare în privinţa caracteristicilor cu rachetele balistice cu raza medie şi scurtă de acţiune”, adică neutralizarea sistemului din Baza de la Deveselu.
Rusia se teme că UE ar putea în cele din urmă bloca construcţia gazoductului Nord Stream 2
Moscova a avertizat împotriva unor noi obstacole ridicate de Uniunea Europeană în construirea gazoductului Nord Stream 2, după ce Berlinul a anunţat că statele UE au ajuns la un compromis privind reglementarea proiectului.
"Dacă sunt pregătite obstacole pentru a forţa Rusia să furnizeze gaze prin Ucraina, conform condiţiilor lor, tarifelor lor şi incertitudinilor privind problemele legale, atunci acest proiect ar putea să nu funcţioneze", a declarat adjunctul ministrului de Externe, Anlexander Pankin.
Este neclar, însă, care sunt condiţiile sau tarifele la care s-a referit oficialul rus.
Cu toate acestea, Pankin a reafirmat că Rusia va continua să furnizeze gaz prin Ucraina.
Gigantul rus Gazprom încearcă să construiască, împreună cu firmele europene, o conductă de 1.200 de kilometri care să transporte gazul natural din Rusia spre Germania prin Marea Baltică, ocolind Polonia, Ucraina şi ţările baltice.
Polonia, Ucraina şi statele baltice se tem că proiectul va creşte dependenţa Europei de gazul provenit Rusia şi va ajuta Kremlinul să obţină un venit suplimentar de câteva miliarde de dolari în plus.
Nord Stream 2 va continua, însă cu reglementări europene mai stricte
Statele membre UE au încheiat, marți seara, un acord provizoriu cu Parlamentul European şi Comisia Europeană pentru reglementarea gazoductului Nord Stream 2, construit în prezent între Rusia şi Germania, au declarat miercuri pentru DPA surse din cadrul delegaţiei germane, potrivit Agerpres. În principiu, acordul nu blochează controversatul proiect, poate doar îl întârzie puțin. În schimb, prevede introducerea unor noi norme astfel încât principiile europene să fie respectate inclusiv în cazul proiectului rusesc. Acordul este văzut ca un compromis.
Potrivit compromisului, directiva europeană cu privire la gazele naturale va fi revizuită pentru a permite Comisiei Europene să exercită o supervizare mai mare asupra conductelor de gaze naturale, inclusiv asupra proiectului Nord Stream 2, arată jurnaliștii de la DPA. Aceasta înseamnă că Uniunea Europeană va putea să impună regulile care guvernează piaţa sa internă a gazelor naturale şi conductelor care provin din ţările non-UE. De asemenea, statele membre vor fi obligate să ceară permisiunea UE atunci când negociază modificarea acordurilor de gaze naturale cu ţările non-UE, în eventualitatea în care regulile UE ar fi afectate.
Comisia Europeană a transmis un comunicat prin care se arată mulțumită de acord. Potrivit comunicatului, scopul acordului este de a îmbunătăți actuala Directivă privind gazele (2009/73/ CE) și de a asigura că principiile legislației UE în domeniul energiei (accesul terților, reglementarea tarifelor, unbundling-ul și transparența) se aplică tuturor conductelor de gaze către și dinspre țări terțe. Excepțiile sunt posibile numai în cadrul unor proceduri stricte în care Comisia ar urma să joace un rol decisiv, susține Comisia.
Potrivit Comisiei, acordul asigură faptul că dispozițiile directivei privind gazele sunt aplicate pe teritoriul UE (onshore și offshore) și asigură o supraveghere eficientă pentru a asigura aplicarea normelor pieței interne ale UE de către autoritățile naționale sub supravegherea Comisiei. De asemenea, sporește transparența și cooperarea între autoritățile naționale competente.
În urma acestui acord politic provizoriu, textul directivei va trebui să fie aprobat oficial de Parlamentul European și de Consiliu. Odată aprobat, textul va fi publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Directiva va trebui transpusă în legislația națională în termen de 9 luni.
Franţa sprijină reglementările UE pentru Nord Stream 2
Eforturile Bruxelles-ului de a reglementa controversatul gazoduct Nord Stream 2 au impulsionat sprijinul Franţei pentru propunerea de respecta reglementările energetice ale UE şi în privinţa noului gazoduct, în pofida opoziţiei manifestate în special de Germania.
Deşi propunerea nu va duce la stoparea proiectului, reglementările i-ar putea modifica operaţiunile şi caracteristicile economice.
Un purtător de cuvânt al Ministerului francez de Externe a declarat că "revizuirea directivelor pe tema gazelor va respecta regulile prevăzute în cel de-al treilea pachet de legi energetice, aplicabile în cazul tuturor gazoductelor convenite cu o ţară terţă care intră pe teritoriul european. Directiva revizuită s-ar aplica şi proiectului Nord Stream 2. Franţa intenţionează să sprijine adoptarea unei asemenea directive".
Cu sprijinul Franţei, ambasadorii UE ar urma ca, vineri, să adopte o îndelung disputată directivă pe tema gazelor, iar negocierile cu Parlamentul European ar putea începe săptămâna viitoare.
Un proiect susţinut de Gazprom, Nord Stream 2 ar dubla cantitatea de gaze pe care Rusia ar putea să o trimită prin Marea Baltică în Germania. Criticii se tem că Moscova ar trimite gaze doar prin noua conductă şi nu prin Ucraina, eliminând astfel o substanţială sursă de venituri pentru Kiev.
Berlinul şi alţi susţinători afirmă că proiectul este unul comercial. Totuşi, criticii - printre care numeroase ţări din centrul şi estul Europei, dar şi Comisia Europeană - susţin că proiectul este unul politic şi contravine obiectivului UE de reducere a dependenţei energetice faţă de Moscova, riscând totodată să prejudicieze Ucraina.
Această dispută apărută între Paris şi Berlin survine la câteva săptămâni după ce preşedintele francez Emmanuel Macron şi cancelarul german Angela Merkel au semnat, la Aachen, tratatul de cooperare franco-german.
Ministerul rus de Externe a avertizat UE împotriva opoziției față de implementarea proiectului Nord Stream 2. Ministrul adjunct de externe al Rusiei, Alexander Pankin, a declarat într-un interviu acordat RIA Novosti că, dacă acest gazoduct ese „împiedicat”, pentru a „forța Rusia să pompeze gaz prin Ucraina în condițiile lor, cu tarifele lor, cu incertitudinea în materie juridică, acest lucru nu va trece”, scrie DW.
El a subliniat posibilele dificultăți care vor apărea pentru consumatorii europeni în cazul în care Federația Rusă și Ucraina nu vor ajunge la un acord asupra tranzitului de gaze și UE va pune piedici Nord Stream – 2.
Cu toate acestea, diplomatul rus a spus că Rusia este gata să continue tranzitul de gaze către Europa prin Ucraina.
„Suntem dispuși să continuăm tranzitul prin Ucraina, dar în condițiile de care avem nevoie”, a spus Pankin, exprimând ipoteza că poziția părții ucrainene s-ar putea schimba în negocierile următoare după alegerile prezidențiale.
În următoarea rundă de negocieri privind tranzitul gazului, din luna mai, ar putea apărea „schimbări de poziție”, „anumite dezvoltări instituționale, urmare a dezvoltarii juridice a proceselor în Ucraina”, a sugerat Pankin.
Gazprom a declarat că ar putea mentine tranzitul de gaze prin Ucraina la nivelul a 10-15 miliarde de metri cubi pe an, dacă partea ucraineană demonstreaza viabilitatea economică a noului contract.
De la sfârșitul anului 2019, coridorul de transport al gazului Nord Stream-2 este programat să transporte anual circa 55 de miliarde de metri cubi de gaze rusești din Federația Rusă prin Marea Baltică în Germania.
Oponenții proiectului – Polonia, țările baltice, Ucraina și Statele Unite – au argumentat că Nord Stream 2 va spori dependența UE de Gazprom, care deja alimentează aproximativ o treime din gaze naturale către UE.
