Ucraina îi retrage cântăreței Maruv dreptul de a participa la Eurovision
Televiziunea publică din Ucraina i-a retras lui Maruv dreptul de reprezentare la Eurovision 2019 pentru că nu a semnat un contract care îi interzice temporar să cânte în Rusia.
Maruv a avut la dispoziție 24 de ore pentru a semna un contract prin care îi era interzis să mai concerteze, temporar, în Rusia. Pentru că negocierile cu artista nu au ajuns la un consens, televiziunea publică din Ucraina i-a retras acesteia candidatura la Eurovision 2019.
Maruv, în vârstă de 27 de ani, sau Anna Korsun, pe numele real, spune că era pregătită să își anuleze următorul turneu în Rusia, dar că alte clauze din contract erau echivalente cu cenzura.
„Sunt cetățean ucrainean, plătesc taxe și iubesc sincer Ucraina. Însă nu sunt pregătită să le vorbesc oamenilor în slogane și să transform show-ul de la Eurovision 2019 într-o promovare a politicienilor. Eu sunt cântăreață, nu o bâtă politică”, a scris aceasta într-o postare pe Facebook.
Piesa „Siren Song” a strâns deja peste 6,8 milioane de vizualizări pe Youtube, din mai multe clipuri postate.
Televiziunea este susţinută de politicieni, în acest caz ministrul ucrainean al Culturii spunând că „patrioţilor care sunt conştienţi de responsabilitatea lor” ar trebui să le fie permis să cânte la Eurovision.
Ucraina a găzduit Eurovision Song Contest în 2017 şi a interzis Rusiei să participe la eveniment.
Cinci ani de la operațiunea ”omuleților verzi” din Crimeea
Rusia aniversează astăzi ”Ziua Spetznaz” (a forțelor operațiunilor speciale), sarbatoare memorială înființată în 2015 prin decretul președintelui rus Vladimir Putin.
Decretul nu menționează motivul pentru care 27 februarie a fost aleasă drept Ziua Spetznaz, însă numeroși comentatori ruși leagă direct acest lucru cu evenimentele din 27 februarie 2014 din Crimeea.
Atunci, forțele speciale ruse au ocupat clădirile Consiliului Suprem și ale Guvernului Republicii Autonome Crimeea, ridicând steaguri rusești deasupra acestora. Militarii care au executat operațiunea erau în uniforme de camuflaj fără însemne. A doua zi, a fost ocupat aeroportul din Simferopol, iar mai târziu armata rusă a impus o blocadă a tuturor unităților militare ucrainene. După stabilirea controlului asupra peninsulei, la 16 martie 2014, Rusia a desfasurat un referendum privind alipirea Crimeei la Rusia, referendum care nu a fost recunoscut de Ucraina și nici de comunitatea internațională.
Vladimir Putin a declarat inițial că luptătorii care au ocupat obiectivele strategice din Crimeea erau ”miliții locale”, dar mai târziu a recunoscut că erau militari ruși.
La cinci ani de la apariția în Crimeea a așa-numitilor „omuleți verzi”, Statele Unite au reiterat angajamentul față de integritatea teritorială a Ucrainei. Reprezentantul special al SUA pentru Ucraina, Kurt Volker, a scris că Washingtonul va păstra și consolida sancțiunile împotriva Moscovei până când Crimeea va fi returnată Ucrainei.
La randul lor, Germania și Franța, la o întâlnire la sediul OSCE de la Viena, au cerut Rusiei să oprească urmărirea penală a activiștilor pro-ucraineni din Crimeea și a altor încălcări ale drepturilor omului.
Situația pe front astăzi în Donbas
Pompeo cere Moscovei să restituie Crimeea
Secretarul de stat american Mike Pompeo a repetat că sancţiunile SUA impuse Rusiei vor rămâne în vigoare atât timp cât Moscova ''nu predă Ucrainei controlul asupra Crimeei’'.
''Lumea nu a uitat minciunile cinice utilizate de Rusia pentru a justifica agresiunea sa şi pentru a masca tentativa de anexare a unui teritoriu ucrainean'', a spus Pompeo.
''Statele Unite îşi reiterează poziţia lor invariabilă: Crimeea face parte din Ucraina şi trebuie să revină sub control ucrainean'', a adăugat Pompeo, care a denunţat represiunea din ce în ce mai gravă desfăşurată de regimul de ocupaţie rus.
Oficialul american i-a cerut Moscovei şi să-i elibereze pe toţi ''ucrainenii încarceraţi ca urmare a opoziţiei lor paşnice'', ceea ce înseamnă peste 70 de persoane, şi să pună capăt ''imediat tuturor abuzurilor’'.