Poroşenko anunţă posibilitatea ca Ucraina să înceapă crearea unor sisteme de rachete puternice
Preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, a anunţat posibilitatea ca Ucraina să înceapă crearea unor sisteme de rachete puternice, capabile să lovească ţinte aflate la o distanţă considerabilă. Luând cuvântul în cadrul şedinţei de miercuri a Consiliului pentru Securitate Naţională şi Apărare al Ucrainei, Petro Poroşenko a acuzat Rusia de prăbuşirea sistemului de control asupra armamentului.
Potrivit lui Poroşenko, este vorba atât de Tratatul privind Forţele Armate Convenţionale din Europa (FACE), cât şi despre Tratatul privind rachetele cu rază medie şi scurtă de acţiune (INF). „Toate acestea ne obligă pe noi şi pe aliaţii noştri să căutăm şi să găsim mijloacele necesare pentru asigurarea securităţii” – a declarat Poroşenko.
Paul Manafort, condamnat la patru ani de închisoare
Fostul director de campanie al lui Donald Trump, Paul Manafort, fost condamnat la aproape patru ani de închisoare, pentru fraudă bancară şi evaziune fiscală. Prăbușirea lui a venit în urma investigaţiei consiliului special Robert Mueller asupra presupusului amestec al Rusiei în campania electorală a lui Donald Trump.
Manafort a fost condamnat vara trecută pentru fraudarea băncilor și a guvernului și pentru că nu a plătit impozite pe veniturile pe care le-a câștigat din consultările politice din Ucraina în valoare de milioane de dolari.
După înlăturarea președintelui ucrainean,Viktor Ianukovici, au declarat procurorii, Manafort a mințit băncile pentru a obține împrumuturi și pentru a-şi menține un stil de viață opulent, cu case de lux, costume de designer și chiar o jachetă de piele de struț de 15.000 de dolari.
Acuzaţiile ar fi putut duce la o sentinţă mult mai aspră – până la 24 de ani de închisoare. Dar judecătorul a afirmat că acest lucru ar fi fost nefondat, aparent fiind impresionat de apelul la compasiune din partea lui Manafort. El va trebui totuşi să restituie 25 de milioane de dolari şi să plătească 50 000 de dolari, iar săptămâna viitoare ar putea fi condamnat într-un alt caz.
Peter Szijjarto: Ungaria va apăra drepturile etnicilor maghiari, indiferent de presiuni
Guvernul ungar va continua să protejeze drepturile comunităţilor etnice maghiare, a declarat ministrul ungar de externe Peter Szijjarto în timpul unei sesiuni plenare a Forumului Parlamentarilor din Bazinul Carpatic (KMKF), reuniune desfăşurată vineri la Budapesta.
''Nu vom sacrifica drepturile comunităţilor ungare pe altarul vreunui interes geopolitic, indiferent de presiunile venite chiar şi din partea unui bun prieten'', a spus şeful diplomaţiei ungare.
În ceea ce priveşte Ucraina, Szijjarto a asigurat că guvernul de la Budapesta ''nici măcar sub presiunea vreunui prieten mare sau puternic'' nu va renunţa la poziţia sa de a se opune desfăşurării summiturilor NATO-Ucraina şi de a nu sprijini aderarea Ucrainei la UE sau NATO atât timp cât guvernul de la Kiev continuă ''politica anti-maghiară''.
Măsurile guvernului ucrainean faţă de comunitatea locală de circa 150.000 de etnici maghiari este contrară valorilor europene şi normelor internaţionale, a continuat ministrul ungar de externe, avertizând totodată că măsurile pe care Kievul intenţionează să le pună în practică pentru împărţirea acestei comunităţi în trei districte administrative distincte ar putea crea şi mai multe dificultăţi.
Vorbind despre politica externă a Ungariei, Szijjarto a menţionat că aceasta va continua să se axeze pe Europa Centrală, cu o atenţie specială acordată Bazinului Carpatic. El a apreciat că această regiune central-europeană a devenit ''motorul creşterii economice europene'' şi că o alianţă politică între ţările din această regiune este mai aproape ca oricând.
Şeful diplomaţiei ungare a mai spus că strategia guvernului din care face parte de a construi legături de prietenie cu vecinii în ''chestiuni practice şi pragmatice'' a îmbunătăţit condiţiile pentru etnicii maghiari.
Cooperarea economică dintre Ungaria şi alte ţări din Bazinul Carpatic a avut o dinamică ascendentă în ultimul deceniu, cu o creştere a schimburilor comerciale de 61%, ceea ce a creat ''o asemenea interdependenţă economică încât este necesară de asemenea o cooperare mai strânsă în alte domenii'', a apreciat Szijjarto.
Conform datelor pe care el le-a prezentat, programul guvernului de la Budapesta de a promova activităţile economice ale etnicilor maghiari a ajutat în ultimii ani circa 37.000 de întreprinderi mici şi mijlocii printr-o asistenţă financiară care a însumat 60,8 miliarde de forinţi (192,4 milioane euro) şi a permis investiţii de circa 108 miliarde de forinţi.
Szijjarto a precizat că acest program continuă şi în anul 2019, cu un buget de 38,5 miliarde de forinţi pentru România, Slovacia, Serbia, Croaţia şi Slovenia. ''Suntem interesaţi de consolidarea comunităţilor maghiare în ţările unde acestea se află'', a subliniat ministrul de externe ungar.
Cu excepţia Ucrainei, liderii fiecăreia dintre ţările vecine Ungariei pot fi convinşi că nu au motive ''să fie ostili'' acestui program al guvernului ungar, a insistat Szijjarto, adăugând că, ''în pofida condiţiilor vitrege'', Ungaria va continua respectivul program şi în Ucraina, cu un buget de 5,2 miliarde de forinţi.
Parlamentul European va vota marţi un proiect de rezoluţie privind relaţiile cu Rusia
Parlamentul European va supune marţi la vot un proiect de rezoluţie privind Rusia, care susţine că Uniunea Europeană trebuie să ia în considerea impunerea unor noi sancţiuni Moscovei, în cazul în care aceasta va continua să încalce dreptul internaţional.
Eurodeputaţii vor vota marţi proiectul de rezoluţie, după ce luni va avea loc o dezbatere în acest sens. Procedura va fi de tip non-legislativ.
Aceştia recomandă "revizuirea Acordului de parteneriat şi cooperare de către UE şi limitarea cooperării cu Rusia la domenii de interes comun, cum ar fi lupta împotriva terorismului şi a schimbărilor climatice".
Proiectul de rezoluţie mai menţionează că îmbunătăţirea relaţiilor între Bruxelles şi Moscova va fi posibilă doar dacă Rusia va implementa în mod integral "aşa-zisele acorduri de la Minsk privind sfârşitul războiului din Ucraina de est şi va începe să respecte dreptul internaţional".
În decembrie 2018, statele UE au fost de acord să prelungească sancţiunile economice până la data de 31 iulie 2019.