Poroşenko: “Avem una dintre cele mai puternice armate din Europa"
Președintele ucrainean, Petro Poroșenko, a declarat că Ucraina se îndreaptă în mod hotărât spre NATO și continuă să dezvolte noi tipuri de armament, inclusiv rachete.
"Ne îndreptăm în mod hotărât spre Alianţă. Avem deja o armată nouă, de înaltă calitate, înarmată calitativ. Vom avea şi rachete. Acum avem rachetele de croazieră Neptun, care au fost testate cu succes, plus rachetele tactice Oliha şi rachetele antitanc Stugna" - a explica Poroșenko.
Liderul de la Kiev a mai subliniat că "Ucraina nu merge în NATO cu mâna întinsă, ci ca un partener deplin care are o armată situată printre cele mai eficiente zece armate ale Europei". "O armată care protejează nu doar teritoriul său, ci şi libertatea, democrația, o armată care opreşte agresorul din centrul Europei" - a mai declarat Petro Poroşenko. Totodată, președintele ucrainean a promis o cooperare eficientă în industria de apărare între Ucraina şi principalele țări membre ale NATO.
Rusia pune capăt Tratatului bilateral de prietenie cu Ucraina
Moscova a transmis marţi Kievului o notă ca urmare a încetării Tratatului bilateral de prietenie, în care menţionează ceea ce ea numeşte "încălcările" comise de Ucraina a prevederilor tratatului de bază.
Tratatul de prietenie de la 31 mai 1997, potrivit MAE rus, îşi încetează valabilitatea la 1 aprilie 2019 la iniţiativa părţii ucrainene.
După cum se menţionează pe site-ul oficial al diplomaţiei ruse, Ucraina a încălcat în special Art.6 prin care părţile se angajează să 'nu încheie acorduri cu terţe ţări împotriva celeilalte părţi' şi, de asemenea, să nu permită 'utilizarea teritoriului său în detrimentul securităţii celeilalte părţi'.
În acest sens, Rusia acuză Ucraina că a încălcat tratatul de prietenie în 2004 când a ratificat Memorandumul de sprijinire a operaţiunilor NATO şi de asemenea atunci când a operat modificări în doctrina sa militară care stipulează aderarea la Alianţa Nord-Atlantică drept obiectiv strategic al statului ucrainean.
Mai mult, Moscova denunţă şi modificările aduse recent Constituţiei ucrainene care consolidează direcţia luată de Ucraina spre aderarea la UE şi NATO.
De asemenea, MAE rus susţine că autorităţile ucrainene 'duc o ofensivă îndreptată împotriva limbii ruse şi a drepturilor populaţiei vorbitoare de limbă rusă'.
Culmea ironiei este că diplomaţia rusă acuză Ucraina de încălcarea flagrantă a mai multor articole din tratatul de bază, între care 'respectarea reciprocă a suveranităţii', remarcă în schimb publicaţia ucraineană Zerkalo nedeli, evocând în acest context anexarea ilegală de către Moscova a peninsulei Crimeea în 2014 şi amestecul constant al Rusiei în afacerile interne ale ţării de la declararea independenţei sale în 1991, ca urmare a prăbuşirii URSS.
La 6 decembrie, Rada Supremă (parlamentul unicameral ucrainean) a aprobat încetarea Tratatului de prietenie cu Federaţia Rusă, cu o majoritate de 277 de voturi. În acest context, media de la Kiev subliniază că Ucraina nu a reziliat tratatul, ci doar nu l-a prelungit.
Ministerul de Externe al Ucrainei a considerat că Tratatul de prietenie cu Rusia şi-a îndeplinit misiunea, iar în prezent este caduc în toate privinţele. Ucraina urma să decidă până la 30 septembrie dacă prelungeşte sau nu documentul pe următoriii zece ani. Documentul este considerat reziliat, dacă valabilitatea sa încetează înainte de termen.
Tratatul de prietenie, cooperare şi parteneriat dintre Federaţia Rusă şi Ucraina, care stipula principiul parteneriatului strategic, recunoaşterea inviolabilităţii frontierelor existente, respectarea integrităţii teritoriale şi angajamentul reciproc de a nu folosi teritoriul naţional în detrimentul securităţii celeilalte părţi a fost semnat în 1997. În 2008, tratatul a fost prelungit automat pentru 10 ani.
Parlamentul European: Rusia nu mai este un partener strategic
Membrii Parlamentului European, reunit în sesiune plenară la Strasbourg, au adoptat marţi o rezoluţie ce prevede că Uniunea Europeană trebuie să rămână deschisă impunerii de sancţiuni suplimentare în cazul în care Rusia continuă să încalce dreptul internaţional.
Rezoluţia, elaborată de eurodeputata letonă Sandra Kalniete (PPE) şi adoptată cu 402 voturi pentru, 163 împotrivă şi 89 abţineri, evaluează situaţia actuală a relaţiilor politice între UE şi Rusia.
"Timpul limbajului frumos şi diplomatic a trecut. Există foarte puţine şanse de cooperare atâta timp cât Rusia continuă să ocupe părţi ale Ucrainei şi să atace alte state europene", a declarat raportoarea Sandra Kalniete.
Eurodeputaţii au remarcat că începând cu anul 2015 au apărut noi tensiuni între UE şi Rusia, printre care intervenţiile Rusiei în Siria, imixtiunea acesteia în ţări precum Libia şi Republica Centrafricană şi acţiuni agresive continue în Ucraina. Ei au menţionat, de asemenea, sprijinul Rusiei pentru partide anti-UE şi mişcări de extremă dreapta, amestecul în procesele electorale şi încălcarea drepturilor omului pe propriul teritoriu.
Având în vedere aceste încălcări ale dreptului internaţional, eurodeputaţii subliniază faptul ca UE trebuie să fie pregătită să adopte sancţiuni suplimentare împotriva Rusiei, mai ales cele adresate anumitor persoane. Sancţiunile trebuie să fie proporţionale cu ameninţările reprezentate de Rusia, mai este menţionat în text. În decembrie anul trecut, Consiliul a prelungit sancţiunile economice până la 31 iulie 2019.
Rezoluţia PE recomandă revizuirea actualului Acord de parteneriat şi cooperare de către UE şi limitarea cooperării cu Rusia la domenii de interes comun. Provocări globale precum schimbările climatice, securitatea energetică, digitalizarea, inteligenţa artificială şi lupta împotriva terorismului solicită o implicare selectivă, în opinia eurodeputaţilor.
Relaţii mai apropiate vor fi posibile numai dacă Rusia implementează integral aşa-zisele acorduri de la Minsk privind sfârşitul războiului din Ucraina de est şi începe să respecte dreptul internaţional, este menţionat în text.
Eurodeputaţii condamnă campaniile de dezinformare şi atacurile cibernetice ale Rusiei, în scopul creşterii tensiunilor cu UE şi statele membre. Aceştia sunt profund îngrijoraţi că răspunsul UE la adresa propagandei şi dezinformării este insuficient şi ar trebui întărit, mai ales înaintea alegerilor europene din 23-26 mai acest an. În acest scop, finanţarea şi resursele umane alocate grupului operativ East Stratcom trebuie mărite semnificativ, spun eurodeputaţii.
Parlamentul European denunţă violarea spaţiului aerian şi apelor teritoriale ale statelor membre, în special în regiunea baltică. Această încălcare a regulilor internaţionale este o ameninţare la adresa vecinilor Rusiei din Marea Neagră, Marea Baltică şi din regiunile mediteraneene.
De asemenea, eurodeputaţii îşi reafirmă îngrijorările referitoare la faptul că proiectul Nord Stream 2 poate amplifica dependenţa UE de resursele de gaze naturale ruseşti şi ameninţă piaţa internă europeană.
Avansul lui Zelenski crește
Actorul de comedie Volodimir Zelenski şi-a lărgit avansul în cursa electorală prezidenţială, potrivit unui sondaj dat publicităţii miercuri.
Însă susţinerea pentru actorul de 41 de ani, un novice în politică, rămâne mult sub nivelul necesar pentru a asigura o victorie din primul tur, în 31 martie, iar majoritatea votanţilor nu se aşteaptă ca el să devină preşedinte al Ucrainei, potrivit sondajului SOCIS.
Sondajul, realizat de institutul cu sediul la Kiev, arată că Zelenski se bucură de susţinerea a 20,7% din electorat, plasându-l pe actualul preşedinte Petro Poroşenko pe locul doi, cu 13,2%, iar pe lidera opoziţiei Iulia Timoşenko pe locul trei, cu 11%.
În total, 39 de candidaţi au fost înregistraţi pentru alegerile prezidenţiale din Ucraina. În cazul în care niciun candidat nu va obţine 50% din primul tur, primii doi clasaţi se vor confrunta într-un tur doi în 21 aprilie.
Sondajul SOCIS a fost realizat pe un eşantion de 2.000 de alegători, în toate regiunile Ucrainei, exceptând Crimeea, în perioada 5-10 martie.
Acesta şi alte sondaje de opinie, cum ar fi cele realizate de Centrul Razumkov şi de KIIS au făcut o evaluare şi cu privire la modul în care alegătorii se aşteaptă se va încheie cursa. Potrivit SOCIS, 23,9% dintre cei intervievaţi se aşteaptă ca Petro Poroşenko să fie reales, în timp ce 19,3% se aşteaptă să câştige Zelenski, iar 13,2% - Iulia Timoşenko.