Ministrul rus al apărării Șoigu se laudă cu militarizarea Crimeei
Moscova a anunțat manevre militare la care vor participa 10.000 de soldați și 3000 de echipamente militare, inclusiv rachete și artilerie în regiunea Mării Negre
Federaţia Rusă şi-a consolidat efectivul de trupe în Crimeea, a declarat luni ministrul rus al apărării Serghei Şoigu într-o reuniune a Comisiei de Apărare din Duma de Stat, camera inferioară a parlamentului rus.
„Componenţa trupelor din Crimeea a fost consolidată, ceea ce asigură protecţia peninsulei şi a intereselor Rusiei în Marea Neagră”, a declarat Serghei Şoigu.
Moscova a mai anunţat începerea unor exerciţii de amploare în Districtul militar Sud, care include şi Crimeea, la care vor participa circa 10.000 de militari din unităţile de rachetă şi aproximativ 3.000 de echipamente de rachete şi artilerie.
Peste 200 de unităţi ale forţelor de rachetă şi artilerie din Districtul militar Sud au fost mobilizate luni pe 20 de poligoane în sudul Rusiei şi în zona Caucazului de Nord, a anunţat într-un comunicat serviciul de presă al armatei ruse.
Exerciţiile, programate să dureze o lună, vor avea loc în regiunile Astrahan, Rostov, Volgograd, Krasnodar, Stavropol, în Caucazul de Nord şi pe teritoriul bazelor militare ruse din Armenia, Crimeea, Abhazia şi Osetia de Sud (Georgia).
În etapa finală, forţele ruse vor efectua lansări de rachete cu sisteme Iskander-M, Bal şi Bastion, precum şi lansări de rachete multiple şi trageri cu tunuri.
O rezoluţie a Adunării Generale a ONU, adoptată la 17 decembrie 2018, în legătură cu militarizarea Crimeei, a Mării Negre şi a Mării Azov cere Federaţiei Ruse să-şi retragă trupele din peninsula anexată în 2014 şi condamnă prezenţa militară rusă în creştere în Marea Neagră şi Marea Azov
Canada va sprijini financiar Ucraina pentru a combate dezinformarea în perioada electorală
Ministrul canadian de externe, Chrystia Freeland, a anunţat că Guvernul Canadei va aloca fonduri pentru a contracara dezinformarea în timpul alegerilor prezidențiale și parlamentare programate să aibă loc în Ucraina în cursul acestui an. „Canada va sprijini întotdeauna Ucraina, suveranitatea și integritatea sa teritorială” – a subliniat şefa diplomaţiei canadiene.
„Canada va aloca fonduri pentru inițiativele de combatere a impactului negativ al dezinformării asupra alegerilor din Ucraina, pentru a sprijini reforma electorală din această ţară și pentru a spori participarea femeilor la alegeri” – a adăugat Chrystia Freeland, fără să precizeze despre ce sume de bani este vorba.
Anterior, Canada a anunțat că va aloca 24 de milioane de dolari pentru a sprijini reforma electorală, monitorizarea alegerilor, egalitatea de gen și guvernarea incluzivă în Ucraina
SUA, UE și Canada impun noi sancțiuni împotriva Rusiei legate de criza din Ucraina
Statele Unite au decis noi sancţiuni împotriva Rusiei, pentru rolul avut în criza din Ucraina, sancțiuni ce vizează șase persoane și opt entități.
Printre cei sancționați se numără mai mulți oficiali din cadrul Serviciului Federal de Securitate rus (FSB). Uniunea Europeană şi Canada au impus la rândul lor noi sancţiuni împotriva Rusiei, din cauza incidentului maritim din Marea Azov, a activităţilor din estul Ucrainei şi a anexării regiunii ucrainene Crimeea.
Uniunea Europeană a anunţat sancţiuni împotriva oficialilor din cadrul serviciilor de securitate ruse implicaţi în incidentul maritim produs pe 25 noiembrie 2018 în Strâmtoarea Kerci, în nordul Mării Negre, notează Mediafax. Atunci, nave militare ruse au capturat ambarcaţiuni ucrainene care se îndreptau spre Marea Azov, arestând 24 de militari ucraineni.
Și Departamentul american al Trezoreriei a anunţat măsuri împotriva a patru membri ai Serviciului Federal de Securitate din Rusia (FSB) implicaţi în incidentul maritim ruso-ucrainean.
La rândul său, Canada a introdus sancţiuni care vizează 114 persoane şi 15 enitităţi ruse.
"Statele Unite şi partenerii transatlantici nu vor permite ca agresiunile continue ale Rusiei împotriva Ucrainei să rămâne nesancţionate", afirmă Steven Mnuchin, secretarul american al Trezoreriei.
Parlamentar rus: bombardierele Tupolev din Crimeea sunt o reacţie la sistemul balistic din România
"Instalarea sistemului balistic american în România a fost o provocare majoră, iar, în replică, Ministerul rus aol Apărării a luat decizia de a staţiona bombardiere Tupolev Tu-22M23 în Baza aeriană Gvardeiskoie. Această schimbare a modificat drastic echilibrul forţelor în regiune", a spus parlamentarul rus Viktor Bondarev.
Bondarev a argumentat că atunci când Crimeea era parte a Ucrainei exista riscul blocării circulaţiei Flotei militare ruse din Marea Neagră. Rusia plătea anual Ucrainei circa 100 de milioane de dolari pentru staţionarea Flotei în Crimeea, "dar exista permanent ameninţarea şantajului de a nu fi prelungit contractul", a spus el.
Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, s-a deplasat luni în Crimeea, pentru a marca cinci ani de la anexarea fostei regiuni ucrainene de către Rusia. Putin a afirmat că decizia anexării Crimeei în anul 2014 a fost luată din raţiuni referitoare la "interesele naţionale pe termen lung".
Administraţia Vladimir Putin a criticat de nenumărate ori iniţiativa SUA de a instala elemente antirachetă, în cadrul NATO, în România şi Polonia, precum şi montarea unui sistem antibalistic în Coreea de Sud. Washingtonul şi NATO susţin că instalaţiile antirachetă din Europa nu sunt îndreptate contra Rusiei, vizând contracararea ameninţărilor balistice din Iran, în timp ce sistemul din Coreea de Sud vizează ameninţarea nord-coreeană. Relaţiile dintre Rusia şi Occident sunt grav afectate de crizele din Ucraina şi Siria.