Zelenski, înnoiri majore pe toate fronturile
Volodimir Zelenski, noul preşedinte de la Kiev, a afirmat joi că este necesar ca forţele armate ale Ucrainei să înlocuiască standardele şi echipamentele militare sovietice cu cele occidentale.
"Mă aştept ca după venirea generalului Khomchak, tot mai puţine (echipamente şi standarde) sovietice vor rămâne în armata noastră. În locul acestora vor fi introduse standardele occidentale", a afirmat preşedintele, cu ocazia învestirii noului şef al Statului Major General, Ruslan Khomchak.
"Forţele armate ucrainene ar trebui să egaleze cele mai bune armate ale lumii", a adăugat Zelenski.
Cu un efectiv de peste 200.000 de militari activi, armata ucraineană este una dintre cele mai numeroase forţe militare din Europa, însă majoritatea echipamentului este de fabricaţie sovietică.
În același timp, Zelenski a cerut demisia procurorului general, Iuri Luţenko, şi a şefului Serviciul de Securitate al Ucrainei, Vasili Griţak, ambii proveniți din anturajul fostului președinte Petro Poroşenko.
După discursul său de învestitură, luni 20 mai, ministrul apărării, Stepan Poltorak şi-a prezentat demisia, iar Zelenski a anunțat alegeri parlamentare pentru 21 iulie.
Campania electorală pentru parlamentarele anticipate a început vineri
Campania pentru alegerile legislative anticipate din 21 iulie în Ucraina a început vineri, noul preşedinte Volodimir Zelenski încercând să obţină majoritatea necesară pentru a pune în aplicare reformele promise.
Noul preşedinte ucrainean (41 de ani) a anunţat în discursul rostit la învestirea sa în funcţie, luni, dizolvarea Radei Supreme (parlamentul unicameral) şi a semnat un decret în acest sens a doua zi, fără să mai aştepte alegerile la termen în octombrie.
Volodimir Zelenski vrea să capitalizeze victoria sa zdrobitoare la prezidenţiale (73%) pentru a-şi instala deputaţii partidului său ''Servitor al poporului'' - pentru moment, aproape inexistent - într-un parlament până acum foarte ostil acestuia, întrucât a bulversat puternic clasa politică.
Fără sprijin parlamentar, noul preşedinte nu poate nici să adopte legi, nici să facă numiri în guvern, în timp ce el a promis o primenire majoră a sistemului politic, în contextul în care ţara se confruntă cu un război cu separatiştii proruşi şi cu dificultăţi economice severe.
Partidul lui Volodimir Zelenski este creditat până acum cu circa 40% din intenţiile de vot, potrivit ultimelor sondaje.
Partidul prorus ''Platforma de opoziţie'' este creditat cu 10% din voturi, plasându-se pe locul doi, în timp ce partidul fostului preşedinte Petro Poroşenko (BPP) şi cel al fostului premier Iulia Timoşenko - Batkivşina (Patria) - ar depăşi doar pragul de 5% necesar pentru a reveni în parlament.
Debutul campaniei este marcat de sosirea unui nou actor în politica ucraineană, odată cu crearea unui nou partid de către starul rock din Ucraina, Sviatoslav Vakarciuk, liderul grupului Okean Elzî.
La puţin peste o săptămână de la crearea sa oficială, formaţiunea ''Golos'' al lui Vakarciuk este creditată cu 5% din intenţiile de vot şi popularitatea sa creşte rapid.
Jumătate dintre deputaţi, adică 225, sunt aleşi prin sistem proporţional, cealaltă parte în scrutinuri locale într-un tur. Numai listele care au obţinut mai mult de 5% din votul proporţional pot obţine locuri în Rada Supremă.
Angela Merkel vrea să continue negocierile de pace pentru conflictul din Ucraina cu Zelenski
Cancelarul german Angela Merkel şi-a exprimat vineri interesul pentru continuarea, alături de noul preşedinte ucrainean Volodimir Zelenski, a negocierilor de pace pentru conflictul din estul Ucrainei, au anunţat birourile de presă ale celor doi.
Angela Merkel şi preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, învestit în funcţie mai devreme săptămâna aceasta, au convenit asupra necesităţii "implementării totale" a acordurilor de pace curente, potrivit purtătorului de cuvânt al guvernului german Steffen Seibert.
Înainte de aceasta, Merkel a ajutat la intermedierea negocierilor de pace, în efortul de a pune capăt conflictului dintre separatiştii proruşi şi armata ucraineană lângă frontiera rusă.
Kremlinul a afirmat vineri că va susţine o întrevedere în aşa-zisul format Normandia - Ucraina, Rusia şi ţările mediatoare Germania şi Franţa - cu condiţia ca aceasta să poată avea potenţial pentru un rezultat semnificativ. "Nimeni nu doreşte o întrevedere doar de dragul întrevederii", a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, potrivit agenţiei de presă TASS.
Preşedintele rus Vladimir Putin i-a reprezentat pe separatişti la negocierile de pace cu Angela Merkel, desfăşurate în 2015 în Republica Belarus, neutră, care au dus la înţelegerile cunoscute drept acordurile de la Minsk II.
Armistiţiul stipulat în aceste acorduri a fost încălcat în mod regulat, potrivit observatorilor independenţi de la Organizaţie pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE).
Conflictul, care a izbucnit cu cinci ani în urmă, după ce ucrainenii l-au înlăturat de la putere pe preşedintele pro-rus Viktor Ianukovici, a dus până acum la moartea a 13.000 de oameni, potrivit estimărilor Naţiunilor Unite.
A început campania pentru alegerile parlamentare anticipate
Campania pentru alegerile legislative anticipate din 21 iulie în Ucraina a început vineri, noul preşedinte Volodimir Zelenski încercând să obţină majoritatea necesară pentru a pune în aplicare reformele promise.
Ea e marcată, printre altele, de ascensiunea partidului rockerului Sviatoslav Vakarciuk.
Noul preşedinte ucrainean (41 de ani) a anunţat în discursul rostit la învestirea sa în funcţie, luni, dizolvarea Radei Supreme (parlamentul unicameral) şi a semnat un decret în acest sens a doua zi, fără să mai aştepte alegerile la termen în octombrie.
Volodimir Zelenski vrea să capitalizeze victoria sa zdrobitoare la prezidenţiale (73%) pentru a-şi instala deputaţii partidului său ”Servitor al poporului” – pentru moment, aproape inexistent – într-un parlament până acum foarte ostil acestuia, întrucât a bulversat puternic clasa politică.
Fără sprijin parlamentar, noul preşedinte nu poate nici să adopte legi, nici să facă numiri în guvern, în timp ce el a promis o primenire majoră a sistemului politic, în contextul în care ţara se confruntă cu un război cu separatiştii proruşi şi cu dificultăţi economice severe.
Partidul lui Volodimir Zelenski este creditat până acum cu circa 40% din intenţiile de vot, potrivit ultimelor sondaje.
Partidul prorus ”Platforma de opoziţie” este creditat cu 10% din voturi, plasându-se pe locul doi, în timp ce partidul fostului preşedinte Petro Poroşenko (BPP) şi cel al fostului premier Iulia Timoşenko – Batkivşina (Patria) – ar depăşi doar pragul de 5% necesar pentru a reveni în parlament.
Debutul campaniei este marcat de sosirea unui nou actor în politica ucraineană, odată cu crearea unui nou partid de către starul rock din Ucraina, Sviatoslav Vakarciuk, liderul grupului Okean Elzî.
La puţin peste o săptămână de la crearea sa oficială, formaţiunea ”Golos” al lui Vakarciuk este creditată cu 5% din intenţiile de vot şi popularitatea sa creşte rapid.
Jumătate dintre deputaţi, adică 225, sunt aleşi prin sistem proporţional, cealaltă parte în scrutinuri locale într-un tur. Numai listele care au obţinut mai mult de 5% din votul proporţional pot obţine locuri în Rada Supremă.