Lavrov: Rusia oferă NATO un moratoriu privind amplasarea rachetelor interzise prin tratatul INF
Moscova a propus ţărilor NATO un moratoriu privind amplasarea rachetelor cu rază scurtă şi medie de acţiune după încetarea Tratatului privind Forţele Nucleare Intermediare (INF), a declarat luni ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov.
„Le-am transmis membrilor NATO această idee şi le-am propus să se alăture colectiv” moratoriului, a afirmat Lavrov în faţa studenţilor şi profesorilor Institutului de Stat pentru Relaţii Externe din Moscova. Lavrov a menţionat că, până în prezent, Rusia nu a primit niciun răspuns la propunerea sa.
Deşi NATO a dat asigurări că nu doreşte o nouă cursă a înarmării şi că nu va amplasa în Europa rachete nucleare interzise anterior prin tratatul INF, Moscova s-a arătat sceptică, fiind de părere că lansatoarele terestre ale sistemelor antirachetă pot fi utilizate pentru acest tip de arme.
La începutul lui august, tratatul INF - semnat de URSS şi SUA în 1987 - a încetat să mai existe.
În acest context, Lavrov a făcut referire la recentul test cu rachetă realizat de americani. „Acţiunile SUA, care au testat deja o rachetă cu rază medie şi care era amplasată terestru, folosind o instalaţie care, după cum au susţinut mereu, era concepută doar pentru lansarea de rachete antirachetă, demonstrează că Washingtonul nu are intenţia să revină asupra acordului”, a spus Lavrov.
Totodată, şeful diplomaţiei ruse s-a referit la propunerile SUA de a implica China într-un eventual nou acord de dezarmare şi a amintit declaraţiile autorităţilor de la Beijing, care susţin că arsenalele nucleare chineze nu sunt compatibile nici cu cele americane, nici cu cele ruse, şi că nu se vor alătura unei iniţiative de acest gen. „Ni se cere să convingem China. Însă nu ne vom ocupa cu aşa ceva”, a adăugat el.
Legislativul ucrainean a votat în favoarea ridicării imunităţii parlamentare
Parlamentarii ucraineni au votat pentru ca ei înșiși să nu mai fie deasupra legii: imunitatea parlamentară dispare în Ucraina, transformând în realitate una dintre promisiunilor de campanie ale lui Volodimir Zelenski.
Înainte de aceasta, parlamentarii puteau rămâne fără imunitate doar printr-un vot în parlament asupra fiecărui caz individual. Însă noua măsură a trecut uşor cu 373 de voturi din totalul celor 450 din Parlamentul Ucrainei, unde Zelenski a câştigat majoritatea în urma alegerilor anticipate organizate în iulie.
"Am promis că ne vom ridica imunitatea parlamentară, am promis că nu vor exista oameni cu statut special în Ucraina", a declarat Aleksandr Dubinski, parlamentar din partea partidului lui Zelenski, Servitorul Poporului. "Este datoria noastră să votăm pentru această lege şi să punem oamenii care se afla în afara acestei săli pe picior de egalitate cu cei care se află în această sală", a adăugat el.
Înaintea votului, preşedintele Zelenski a declarat că a venit timpul ca imunitatea parlamentară să fie aruncată la "groapa de gunoi a istoriei", argumentând că 90% dintre ucraineni doresc acest lucru.
În acelaşi timp, în opinia oponenţilor, ridicarea imunităţii parlamentare îi va face pe parlamentari vulnerabili în faţa urmăririlor motivate politic.
Sviatoslav Vakarciuk, liderul partidului prooccidental Golos, a declarat că a votat pentru ridicarea imunităţii parlamentare pentru că toţi oamenii trebuie să fie egali în faţa legii, dar a atenţionat puterea să nu cedeze tentaţiei de a abuza de această schimbare.
Noua lege, care dovedeşte angajamentul lui Zelenski de a continua reformele, va intra în vigoare la începutul anului viitor.
Partidul lui Zelenski este primul din istoria independentă a Ucrainei care deţine singur majoritate în parlament.
Zelenski a convocat alegeri parlamentare anticipate în iulie pentru a-i oferi partidului său control în parlament şi a forma noul guvern.
Un sondaj realizat înainte de alegeri, în mai, de Institutul Naţional Democratic arăta că doar 5% dintre ucraineni considerau că partidele politice reprezintă interesele cetăţenilor şi numai 3% afirmau că politicienii le onorau aşteptările. Pe de altă parte, 87% dintre intervievaţi susţineau că partidele politice din Ucraina sunt implicate în corupţie.
Luni, guvernul lui Zelenski a anunţat o agendă legislativă menită să aducă mai multe investiţii în Ucraina, inclusiv prin ridicarea interdicţiei asupra vânzărilor de produse agroalimentare ucrainene.
Olanda cere Ucrainei să nu extrădeze Rusiei un martor cheie în cazul MH17
Procurorul general olandez Fred Westerbeke a trimis o scrisoare procurorului general al Ucrainei (GPU), prin care a cerut să nu extrădeze în Rusia un martor cheie în cazul MH17 , relateaza theBabel, cu referire la textul documentului.
În scrisoarea sa, Westerbeke spune despre suspectul Vladimir Țemah ca este totodata martor în acest caz și insistă asupra faptului că este „extrem de important” ca acesta sa fie interogat de anchetatorii JIT – Grupul comun de investigare. În același timp, el cere ca Țemah sa nu fie extradat Rusiei, pentru ca anchetatorii nu vor mai putea comunica cu suspectul.
Problema inculpatului Țemah a fost discutată la începutul săptămânii trecute de președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, cu procurorul general Iuri Luțenko (demisionat intre timp) și asistentul președintelui Andrei Ermak, care este responsabil pentru discuțiile cu Rusia privind schimbul de prizonieri. La întâlnire, Luțenko a încercat sa convinga echipa președintelui că extrădarea lui Țemah în Rusia ar împiedica ancheta cazului MH17. Cu toate acestea, echipa lui Zelenski l-a inclus pe Țemah pe lista schimbului de prizonieri.
Președintele sloven propune ca UE să acorde „statut special” Ucrainei și Turciei
Președintele sloven, Borut Pahor, a invitat Uniunea Europeană să acorde „statut special” Ucrainei și Turciei, iar țărilor din Balcanii de Vest să le garanteze includerea în calitate de membri deplini ai UE, potrivit Anadolu.
Reactia autoritatilor turce nu a intarziat sa apara. Ministrul turc de externe, Mevlut Cavusoglu, a criticat declarația lui Pahor: „Nu știu ce l-a făcut să-și schimbe părerea. Probabil Macron sau altcineva. Dar ar trebui să se respecte principiul continuitatii statului, precum și al UE”, a spus Cavusoglu.
El a adăugat că Turcia este pregătită să deschidă un nou capitol în negocierile cu UE, dar că sunt probleme în negocierile privind standardele și obligațiile.
Turcia a cerut aderarea la Comunitatea Economică Europeană (predecesorul UE) în 1987. Ea a obținut dreptul la calitatea de membru al UE în 1997, iar negocierile de aderare au început în 2004.
Cu toate acestea, discuțiile cu UE au fost sistate în 2007 din cauza opoziției greco-cipriote, precum și din cauza poziției Germaniei și a Franței.