UE prelungește sancțiunile impuse Rusiei din pricina intervenției în Ucraina
Ambasadorii țărilor Uniunii Europene la Bruxelles au decis miercuri 4 septembrie să prelungească cu încă șase luni sancțiunile împotriva persoanelor fizice și companiilor pentru agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei.
Cu totul, lista persoanelor sancționate de UE se ridică acum la 170 — inclusiv vice-prim ministrul rus Dmitri Rogozin și unul din principalii propagandiști ai Kremlinului: Dmitri Kiseliov, dar și ambasadorul Rusiei în SUA, Anatoli Antonov.
44 de firme si entități comerciale sunt de asemenea pe lista neagră, inclusiv companii rusești cu activități in Crimeea și cele ale separatiștilor din estul Ucrainei.
Barack Obama se arătase foarte ferm in chestiunea sancțiunilor, in vreme ce Trump a insistat în campanie că va căuta să aibă o “relație bună” cu Rusia și cu Vladimir Putin.
Chiar și în UE, țări precum Italia, Ungaria, Grecia și Cipru, care au relații comerciale strânse cu Rusia, ar dori ridicarea sancțiunilor, însă au votat astăzi în favoarea menținerii lor.
UE adăugat 6 nume suplimentare pe lista neagră a celor care nu pot călători în Europa, sau își văd conturile bancare blocate. Este vorba de 6 deputați din Duma de Stat a Rusiei proveniți din parlamentul Crimeei.
Noul cabinet ministerial al Ucrainei îi înlătură primarului Kievului Kliciko o parte din puteri
Noul cabinet ministerial al Ucrainei a decis, așa cum dorea Zelenski, să îi înlăture primarului Vitali Kliciko o parte din puteri. Kliciko nu mai este, astfel, șeful administrației capitalei.
Miza este, desigur, controlul capitalei, Kiev, a resurselor sale și a modului în care situația din Kiev influențează tot ceea ce se întâmplă în restul țării. Bugetul anual al Kievului este de $2,24 miliarde.
Teoretic, Kievul e condus de o structură administrativă guvernamentală, peste care însă primarul Kliciko are puteri executive încă de când și-a preluat mandatul, după revoluția de pe Maidan din decembrie 2013 – ianuarie 2014. Zelenski dorea ca primarul Kliciko să renunțe la atribuțiile pe care le are în administrație și să se ocupe excluziv de funcția simbolică de primar.
Zelenski a cerut guvernului pe 24 iulie să îl demită pe Kliciko, dar acesta a venit cu o decizie din 2003 a Curții Constituționale care spune că primarul e cel care alege șeful administrației capitalei. Or, Kliciko s-a numit singur șef al administrației. El ocupa acest post, cu toate resursele sale, încă de când a devenit primar în iunie 2014.
După ani de amânări, Ucraina și-a inaugurat în sfârşit tribunalul anticorupţie
Înalta Curte Anticorupţie ucraineană, care se va ocupa de cazuri în care sunt implicaţi cei mai înalţi oficiali ai statului, a cărei înfiinţare a întârziat de mai mulţi ani, şi-a început joi activitatea în prezenţa preşedintelui Volodimir Zelenski, anunţă AFP.
"Sarcina Înaltei Curţi Anticorupţie este foarte simplă: corupţii trebuie pedepsiţi; statul, societatea şi investitorii, protejaţi", a declarat Zelenski la inaugurarea acestei structuri, care a fost iniţiată de predecesorul său Petro Poroşenko sub presiunea statelor occidentale.
"Este vorba nu doar de a înapoia cetăţenilor ceea ce li s-a furat (...) ci şi de a restaura încrederea în justiţie", a continuat preşedintele, în condiţiile în care tribunalele ucrainene au fost majoritatea considerate foarte corupte.
Această nouă structură juridică numără 38 de magistraţi aleşi pe baza unui concurs supervizat de experţi ucraineni şi internaţionali. Ei vor examina cazurile pregătite de organismele anticorupţie din ţară. Judecătorii vor fi repartizaţi între un tribunal de primă instanţă, unde vor lucra 27 dintre ei, şi camera de apel din care vor face parte 11 alţi magistraţi.
Lupta contra corupţiei elitelor a fost una dintre revendicările majorităţii participanţilor la revolta pro-europeană din Piaţa Maidan în 2013-2014 şi rămâne una dintre principalele cerinţe ale creditorilor internaţionali, cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) în frunte.
Sub presiunea ţărilor occidentale şi a militanţilor ucraineni, autorităţile de la Kiev au iniţiat noi organisme de anchetă anticorupţie, însă crearea unui tribunal specializat, trena de mult timp. De la revolta din Piaţa Maidan, niciun înalt responsabil nu a fost condamnat pentru corupţie.
În ultimul său raport publicat în ianuarie şi care analiza percepţia asupra corupţiei în 2018, ONG-ul Transparency International a clasat Ucraina pe poziţia 120 din 180. Este mai bine decât Rusia vecină (138) şi decât locul din 2014 al Kievului (142), dar departe de ţările sale vecine din UE pe care Ucraina speră să le ajungă din urmă într-o zi.
Putin anunţă un schimb iminent de prizonieri cu Ucraina
Aflat la un forum economic în Extremul Orient rus, Vladimir Putin a declarat că a fost dificilă luarea unei decizii cu privire la ce persoane vor fi eliberate, însă negocierile sunt aproape încheiate.
„Vom încheia discuţiile cu privire la acest schimb şi cred că va fi unul de amploare, dar va fi şi un pas înainte în vederea normalizării relaţiilor”, a spus liderul de la Kremlin.
Potrivit presei de la Moscova, între ei se află şi cineastul Oleg Senţov, încarcerat în 2015 sub acuzaţia de terorism.
Declaraţia lui Putin vine după ce o instanţă din Ucraina a decis joi eliberarea lui Volodimir Tsemakh, pe care serviciile ucrainene de securitate l-au identificat ca fiind fostul comandant al forţelor separatiste din estul ţării, susţinute de Rusia.
Procurorii olandezi care investighează prăbuşirea zborului MH17 au făcut apel la autorităţile de la Kiev să nu îi permită acestuia să călătorească în Rusia.
Un schimb de prizonieri ''masiv'' va fi în curând finalizat cu Ucraina, a anunţat joi preşedintele rus Vladimir Putin, măsură ce ar marca o reducere a tensiunilor între cele două ţări, informează AFP şi TASS.
"Ne apropiem de finalizarea negocierilor", a declarat Putin în timpul Forumului Economic Estic, la Vladivostok (Extremul Orient rus), adăugând că "schimbul (de prizonieri) va fi unul masiv" şi că data acestuia "va fi cunoscută în viitorul apropiat".
"Cred că în perspectivă istorică acest lucru se va întâmpla în mod inevitabil, mă refer la normalizarea totală a relaţiilor, pentru că noi suntem două părţi ale unuia şi aceluiaşi popor, am spus acest lucru de nenumărate ori", a adăugat liderul rus.
Referitor la revenirea relaţiilor cu Ucraina pe făgaşul normal în viitorul apropiat, Putin a subliniat că acest lucru "va depinde în mare măsură de acţiunile conducerii ucrainene". El a atenţionat autorităţile ucrainene în legătură cu "strângerea şurubului" faţă de opoziţie.
La sfârşitul lui iulie, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a propus Rusiei să-l predea pe cineastul ucrainean Oleg Senţov, condamnat la 20 de ani de închisoare de către Moscova, în schimbul jurnalistului ucraineano-rus Kirill Vîşinski, judecat pentru "înaltă trădare" la Kiev.
Săptămâna trecută, Ucraina a provocat o surpriză eliberându-l condiţionat pe jurnalist, aflat în detenţie mai mult de un an.
Eliberarea lui Volodimir Țemah
Volodimir Țemah a fost prins în luna iunie într-o regiune a Ucrainei controlată de separatişti. Aparent, el a avut un rol important în apărarea aeriană a rebelilor.
Suspectul a fost acuzat de terorism şi a stat închis la Kiev.
A fost eliberat din custodie, dar curtea de justiţie a spus că va fi sub supraveghere până la începerea procesului, în octombrie.
Nu a fost etichetat electronic, astfel că este de aşteptat să nu se prezinte în faţa judecătorului.
Potrivit unor surse, el s-ar afla pe lista de prizonieri pentru care Moscova a negociat cu Kievul un schimb.
Procurorii internaţionali au spus că ar fi bine ca Țemah să rămână în Ucraina, pentru a-i putea pune mai multe întrebări.
Săptămâna trecută, procurorii olandezi au cerut autorităţilor ucrainiene să nu îi permită să călătorească în Rusia, de teama că el nu va lua parte la investigaţie.