Situația pe front în Donbas
Mike Pompeo a insultat o jurnalistă care l-a întrebat despre Ucraina
O jurnalistă americană a povestit cum şeful diplomaţiei Statelor Unite, Mike Pompeo, şi-a pierdut cumpătul vineri, după ce a fost insistent întrebat despre probleme legate de cazul ucrainean aflat în centrul procesului de destituire al lui Donald Trump.
Într-un comunicat cu un ton foarte agresiv denunţând "lipsa de integritate" a multor jurnalişti, secretarul de Stat a acuzat sâmbătă o jurnalistă că l-a "minţit".
Totul a pornit de la un interviu acordat dimineaţă pentru NPR, radioul public american.
Interviul a avut drept subiect Iranul, dar jurnalista Mary Louise Kelly a abordat problema Ucrainei, în contextul în care Trump este în prezent inculpat pentru abuz de putere în faţa Senatului american, pentru că a făcut presiuni la Kiev să obţină anchete despre adversarii democraţi.
Mike Pompeo, un susţinător al lui Trump, este acuzat personal că nu a apărat-o pe fosta ambasadoare a SUA în Ucraina, Marie Yovanovitch, destituită din funcţie în primăvară, după ce a fost obiectul unei campanii de denigrare condusă de Rudy Giuliani, avocatul personal al lui Donald Trump.
"Datoraţi scuze ambasadoarei Marie Yovanovitch?", l-a întrebat jurnalista.
A urmat un schimb de replici tensionate, în care Pompeo a asigurat că "a apărat fiecare responsabil al departamentului de Stat", în timp ce ea întreba, în zadar, cu ce ocazie a apărat-o public pe Marie Yovanovitch.
"Am spus tot ce aveam de spus astăzi. Mulţumesc", a afirmat sec Mike Pompeo.
Însă povestea nu s-a încheiat aici şi Mary Louise Kelly a povestit vineri seară la NPR. "S-a aplecat, s-a uitat spre mine furios" înainte de a "părăsi încăperea", a explicat ea.
O consilieră i-a cerut apoi jurnalistei să o urmeze în salonul privat al secretarului de Stat, dar fără microfon.
"Era acolo să mă aştepte şi a strigat la mine" timp de zece minute. "Nu a fost încântat că a fost întrebat despre Ucraina", a precizat ea, asigurând că a insultat-o de-a lungul întregii conversaţii.
Potrivit jurnalistei, Mike Pompeo i-a spus: "Credeţi că americanii sunt interesaţi de Ucraina?". Apoi, e le-a cerut consilierilor să-i aducă o hartă a lumii fără numele ţărilor pentru ca ea să-i indice cu degetul unde este situată Ucraina.
"Oamenii vor auzi despre toate astea", a ameninţat secretarul de Stat care în trecut a mai avut conflicte cu jurnaliştii.
În comunicatul său, Mike Pompeo afirmă că jurnalista s-a angajat ca discuţia lor de după interviu să rămână "off the record" şi deci să nu poată folosi nimic public.
Pe de altă parte, potrivit BBC, Kelly afirmă că nu a fost nicio clipă de acord ca interviul să rămână "off the record" şi că a transmis înainte echipei lui Pompeo că intenţionează să-l întrebe despre Iran şi Ucraina.
"Este o ruşine că această jurnalistă a ales să încalce regulile elementare ale jurnalismului şi ale decenţei", a scris el.
Şeful diplomaţiei americane a concluzionat cu o frază plină de ironie lăsând să se înţeleagă că jurnalista nu a fost capabilă să localizeze Ucraina pe hartă. "Este important de notat că Bangladesh nu este Ucraina", a scris el.
NPR a difuzat întregul interviu cu Pompeo, needitat, vineri.
Buzunarele mari ale lui Rinat Ahmetov
Kiev Post revelează că firma miliardarului Rinat Ahmetov a achiziționat o vilă de 200 milioane euro într-unul din cele mai scumpe locuri din Europa: Saint-Jean Cap-Ferrat, pe Riviera franceză.
Miliardarul ucrainean Rinat Ahmetov a cumpărat-o cu 200 milioane de la firma italiană producătoare de vermut Campari. Vila are 1.600 metri pătrați, 14 dormitoare, iar când a fost scoasă la vânzare, inițial la prețul de 350 milioane, Bloomerg a numit-o cea mai scumpă casă de pe planetă.
Rinat Ahmetov, cel mai bogat om din Ucraina, cu o avere de 6 miliarde de euro, este singurul ucrainean situat pe lista celor 500 cei mai bogați oameni din lume. El a fost cel care a aprovizionat în produse de primă necesitate zonele separatiste din Donbas, după ce guvernul de la Kiev a sistat în 2014 plata pensiilor și salariilor.
Deși locuiește în Kiev și cooperează cu puterea, oricare ar fi ea, Ahmetov, care posedă oțelării și șantiere în regiunile separatiste, dând de lucru la circa 300.000 de oameni, și-a creat în ultimele două decenii un imperiu aproape feudal în Donbas.
Obligat să jongleze între Kiev și baza sa materială din Donbas, poziția sa politică a fost, în câteva rânduri, foarte precară.
Ucraina se alătură sistemului de achiziții militare al NATO
Ucraina s-a alăturat sistemului de achiziții militare al NATO (NATO Support and Procurement Agency, NSPA), deschizând calea spre posibilitatea pentru Kiev de a cumpăra în mod legal armament și echipament militar de la furnizorii Alianței, cum a explicat-o ministrul ucrainean al apărării Andri Zagorodniuk.
Ucraina a efectuat deja o serie de achiziții în decembrie, după ce a încheiat toate procedurile administrative. În realitate, Ucraina se alăturase deja, teoretic, NSPA încă din 2015, dar nu încheiase încă procedurile până acum.
NSPA este o rețea logistică a NATO care funcționează pe principiul: “nici câștiguri, nici pierderi” (“no profit-no loss”). Până acum, cum recunoaște chiar ministrul ucrainean al apărării, procedura intrării în NSPA fusese blocată chiar de opoziții venite din interior, de pildă din partea giganticului trust național de armament UkrOboronProm, care a funcționat întotdeauna ca un intermediar în cumpărarea de echipament militar.
Din pricina intermediarilor, Ucraina ajunsese să plătească sistematic de două ori mai mult pentru armament, pe care de acum îl va putea achiziționa la prețul real.
Ucraina cheltuiește 10 miliarde de dolari pe an pentru armament, ceea ce reprezintă 5,4% din PIB, altfel zis un buget al armatei de două ori mai mare, raportat la PIB, decât cel al majorității membrilor din NATO. Din acești bani, însă, doar o zecime sunt destinați achiziționării efective de armament.
Ucraina dorește să adere la NATO, ca și Georgia, de altfel, o țară căreia Alianța i-a făcut promisiunea oficială că va intra în NATO, la summitul de la București din 2008.
În cazul Ucrainei, țelul aderării la NATO este chiar înscris în noua constituție a țării. Ucraina este apoi un mare fabricant de armament, încă din epoca sovietică și are capacități de transport aerian de material militar greu care le depășesc pe cele ale majorității membrilor actuali ai NATO. În Afganistan, de pildă, unde vehicule și armament greu trebuiau transportate pe calea aerului fără escală, țările NATO, cu excepția SUA, subînchiriau avioane de transport ucrainene, chiar de la firme private.
Dat fiind războiul nedeclarat pe care Ucraina îl duce cu Rusia din 2014, aderarea Kievului la NATO rămâne însă o perspectivă îndepărtată. NATO nu poate primi Ucraina ca membru câtă vreme ea are părți din teritoriu ocupate, deoarece Alianța ar fi atunci obligată să intervină militar împotriva Rusiei, conform faimosului art. 5 din carta NATO, cel al apărării colective, care spune că un atac împotriva unuia din membri ar fi considerat un atac împotriva tuturor.
Acesta este și motivul pentru care NATO, care recent a primit ca membri Albania și Muntenegru din Balcani, dă înapoi de la promisiunea făcută Georgiei, deoarece această țară din Caucaz are, ca și Ucraina și Moldova (aceasta din urmă declarându-se neutră), părți din teritoriu ocupate militar de Rusia. Este vorba de regiunile separatiste Abhazia și Osetia de sud, cu un statut incert și nerecunoscut, cum sunt si Transnistria, sau, în Ucraina, Crimeea și Donbasul.
NATO în schimb patrulează, prin rotație, în Marea Neagră, cooperând astfel militar în regiune și cu Georgia și cu Ucraina.
Procedura de impeachment împotriva lui Donald Trump a pornit tocmai de la cooperarea militară a SUA cu Kievul, după ce Trump a suspendat pentru o vreme ajutorul militar destinat Ucrainei, cerând în același timp președintelui Volodimir Zelenski să deschidă o anchetă în Ucraina asupra afacerilor fiului rivalului său democrat Joe Biden.
