Moscova analizează dacă NATO este sau nu în 'moarte cerebrală'
Disponibilitatea sau lipsa acesteia pentru un dialog cu Rusia va fi criteriul după care Moscova va aprecia dacă NATO este sau nu în "moarte cerebrală", a declarat luni ministrul de externe rus Serghei Lavrov, referindu-se la o mult mediatizată declaraţie a preşedintelui francez Emmanuel Macron.
Vom aprecia dacă NATO este sau nu "în moarte cerebrală" după reacţia Alianţei la propunerea preşedintelui francez conform căreia "Europa trebuie să dialogheze cu Rusia", a afirmat Lavrov.
Ţările membre NATO manifestă "ipocrizie" când declară că sunt dispuse la un dialog cu Rusia, consideră ministrul rus, afirmând că prin dialog acestea înţeleg să înainteze Rusiei o serie de "pretenţii", în primul rând "cu privire la Ucraina".
Lavrov a afirmat că Alianţa Nord-Atlantică a încetat singură cooperarea cu Rusia în mai multe domenii, inclusiv în cadrul luptei împotriva terorismului în Afganistan şi în restul lumii, conform publicaţiei menţionate.
Europa trebuie să aibă un dialog cu Rusia, care să culmineze cu "strategii de dezescaladare" şi să ducă la o "transparenţă comună", a declarat Emmanuel Macron în marja Conferinţei de Securitate de la Munchen, desfăşurată la sfârşitul săptămânii trecute. Politica acestuia de apropiere cu Moscova provoacă multe preocupări în Europa, în special în Est, potrivit AFP.
Cu toate acestea, preşedintele francez a lansat la Munchen un apel la vigilenţă către europeni, atrăgând atenţia că Rusia va continua să destabilizeze democraţiile occidentale şi în anii următori, prin amestecul în alegeri şi manipularea pe reţelele sociale.
Rusia "va continua să fie un actor extrem de agresiv pe acest subiect în următoarele luni şi în următorii ani şi, în toate alegerile, ea va căuta să aibă strategii de acest fel sau să aibă actori" care să acţioneze în numele său, a afirmat Macron sâmbătă.
NATO şi-a suspendat cooperarea politică şi militară la nivel practic cu Rusia în 2014, după ce Moscova a anexat peninsula ucraineană Crimeea, iar Kievul şi Occidentul au acuzat partea rusă de sprijin militar pentru rebelii separatişti din estul Ucrainei. Cu toate acestea, Alianţa a menţinut un anumit nivel de dialog cu Rusia, a cărei politică revizionistă din ultimii a provocat temeri privind începerea unui nou Război rece pe plan internaţional.
Putin îl leapădă pe fidelul său consilier Surkov
Știrea a stârnit inițial o mare surpriză : Vladimir Putin l-a dat afară pe fidelul său consilier Vladislav Surkov, în primul rând datorită unei schimbări radicale a politicii Kremlinului față de Ukraina.
Anunțul demiterii a fost publicat marți 18 februarie pe site-ul oficial al Kremlinului, iar demiterea a fost cu aplicare imediată.
Surkov a fost șeful echipei de negociatori cu Kievul în chestiunea conflictului armat din Donbas, din entitățile separatist Donețk și Luhansk, unde au murit peste 13.000 de oameni din 2014 încoace. În realitate, misiunea lui Surkov era aceea de a defini și a supraveghea relațiile Rusiei cu fostele republici sovietice.
Declinul lui Surkov în grațiile lui Putin s-a văzut deja la începutul lunii, când el a fost înlocuit în negocierile cu Ucraina cu Dmitri Kozak, cel foarte cunoscut la Chișinău pentru a fi fost autorul unui plan de federalizare de facto a Republicii Moldova.
Surkov era văzut la Kiev ca un dur printre duri, iar sub conducerea lui, negocierile pe baza acordului de la Minsk din 2014 au eșuat sistematic. S-a spus întotdeauna că Surkov îi numea, personal, pe liderii celor două entități, Donețk și Luhansk.
Se speculează că soarta lui Surkov în cercurile puterii ar fi fost pecetluită în decembrie, când Putin și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski au căzut de acord asupra unui schimb de prizonieri și a unei încetări a ostilităților în Donbas (încălcate deja zilele acestea, exact înaintea anunțului demiterii lui Surkov).
Surkov se află de altfel pe listele negre ale UE și SUA și nu se poate deplasa în Europa sau Statele Unite.
'Eminența cenușie'
Cunoscut ca 'eminența cenușie'," Surkov e cel care a supravegheat politica expansionistă a Rusiei în fostele republici sovietice, în special în Ucraina, Georgia și Moldova.
El e cel care a recomandat crearea unor rețele de "tineri patrioți" pentru a combate "revoluțiile colorate " din fostele republici.
Surkov a fost principalul artizan al ocupației rusești în regiunile separatiste din Georgia, Abhazia și Osetia de sud.
Steaua lui a început să apună după alegerile din septembrie din Abhazia, pe care populația le-a considerat fraudate, ceea ce a dus la mari proteste.
Liderul Abhaziei a demisionat ulterior, imediat după o vizită a lui Surkov în capitală, Suhumi.
Cutia neagră a avionului ucrainean doborât este grav avariată, afirmă Iranul, refuzând predarea ei
Cutia neagră ce conţine înregistrarea parametrilor de zbor ai avionului ucrainean Boeing 737 doborât pe 8 ianuarie în Iran este ''grav avariată'' şi nu poate fi deocamdată decodificată, a declarat miercuri ministrul iranian al apărării, Amir Hatami, care împreună cu alţi oficiali de la Teheran a exclus posibilitatea ca această cutie neagră să fie predată unei alte ţări.
Potrivit ministrului Amir Hatami a fost solicitat ajutorul industriei militare iraniene pentru repararea acestei cutii negre, astfel încât să poată fi extrase datele. Pe de altă parte, el a insistat ca ea să fie decriptată în Iran.
Conform regulilor Organizaţiei Aviaţiei Civile Internaţionale (ICAO), din care fac parte inclusiv Iranul, SUA şi Ucraina, investigarea accidentelor aviatice revine statului unde s-a produs un astfel de accident, dar puţine state dispun de mijloacele tehnice necesare analizei cutiilor negre, printre acestea numărându-se SUA, Germania, Franţa şi Marea Britanie.
Ucraina şi Canada au cerut să le fie predate cutiile negre ale avionului (înregistratorul parametrilor de zbor şi cel al discuţiilor din cabina de pilotaj) sau ca acestea să fie trimise în Franţa, dar Teheranul refuză. ''Dacă ar fi să dăm cutia neagră altora să o citească în locul nostru, aceasta este ceva ce categoric nu vom face'', a declarat ministrul iranian de externe Mohammad Javad Zarif.
Un soldat ucrainean ucis în Donbas
Şeful Statului Major General al Forţelor Armate din Ucraina, Ruslan Homceak, a declarat în timpul reuniunii că grupurile armate ilegale au deschis focul asupra poziţiilor ocupate de trupele guvernamentale. De asemenea, inamicul a folosit sisteme de artilerie de 152 mm interzise prin acordurile de la Minsk.
Potrivit acestuia, la scurt timp a avut loc un alt atac, dar militarii ucraineni au dat un răspuns adecvat folosind toate armele.
„De acum (ora 12:30), toate poziţiile noastre sunt sub controlul trupelor noastre. Începând cu ora 10 dimineaţa, inamicul a cerut încetarea focului, deoarece au nevoie pentru a-şi examina morţii şi răniţii. Pierderile noastre sunt următoarele: Un soldat ucis, 3 răniţi şi 2 în şoc”, a spus Ruslan Homceak.
De asemenea, acesta a informat că soldaţii răniţi şi în şoc au fost spitalizaţi şi li s-a oferit asistenţa necesară. ”Acum situaţia este stabilă, controlată, focul s-a oprit. Toate rezervele, toate unităţile funcţionează în conformitate cu deciziile adoptate anterior şi toate planurile”, a spus Ruslan Homceak.
Kremlinul continuă să ducă o strategie de escaladare în Donbas (estul Ucrainei), ceea ce reprezintă o încălcare gravă a obligaţiilor asumate de Rusia în calitate de participant la acordurile de la Minsk, a declarat marţi seara ministrul adjunct de externe al Ucrainei, Serghei Kisliţa, abordând problema escaladării situaţiei în Donbas în cadrul unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU, potrivit agenţiei de presă Lb.ua.
În acest context, el a evocat că marţi, când se împlineau cinci ani de la încercuirea trupelor ucrainene la Debalţevo, lupte la care - potrivit unor surse independente - au participat militari din armata regulată a Rusiei - rebelii separatişti au încercat să rupă linia frontului - linia de demarcaţie ce îi separă pe beligeranţi în anumite sectoare din Lugansk (Donbas).