4.288 de cazuri noi de COVID-19 confirmate, în ultimele 24 de ore
Ministrul ucrainean al sănătăţii, Maksim Stepanov, a anunţat, luni dimineaţă, că 4.288 de cazuri noi de coronavirus au fost depistate şi confirmate, în ultimele 24 de ore, după prelucrarea a aproximativ 50.000 de teste. Numărul total al cazurilor depistate de COVID-19, de la debutul epidemiei şi până luni, 11 ianuarie, a ajuns astfel în Ucraina la 1.119.314 de cazuri, a mai precizat ministrul ucrainean al sănătăţii, Maksim Stepanov.
„4.288 de cazuri noi de coronavirus au fost depistate, în Ucraina, la data de 11.01.2021, fiind vorba şi de cazuri de îmbolnăviri în rândul copiilor şi în rândul cadrelor medicale”, a scris ministrul pe Facebook.
În ultimele 24 de ore, în Ucraina au fost spitalizate în jur de două mii de persoane bolnave de COVID-19, iar alte 68 de persoane bolnave de COVID-19 au decedat. Alte în jur de 15.000 de persoane bolnave de COVID-19 au fost externate din spitale, fiind declarate vindecate, în ultimele 24 de ore. În total, în Ucraina s-au înregistrat 19.835 de decese, de la debutul epidemiei şi până luni, 11 ianuarie.
Cele mai multe cazuri noi de COVID-19 au fost raportate în regiunile Kiev, Dnipropetrovsk, Odesa, Zaporijjia și în capitala ucraineană. De la debutul epidemiei şi până în momentul de faţă, 1.119.314 de ucraineni au contractat virusul SARS-CoV-2, dintre care 19.835 au decedat, iar 796.417 s-au vindecat.
România şi Ucraina, excluse din lista ţărilor pentru care se impune carantină la intrarea în Moldova
România şi Ucraina au fost excluse din lista "zonelor roşii" pentru care se impune carantină de 14 zile la intrarea în Republica Moldova.
Ministerul Sănătăţii de la Chişinău a actualizat lista ţărilor pentru care se impun cele 14 zile de carantină, printre acestea regăsindu-se şi Israel, Olanda sau Suedia.
Lista este actualizată o dată la 14 zile în ziua de vineri şi intră în vigoare din ziua de luni a săptămânii următoare.
Indicatorul pentru includerea în listă a statelor pentru care se impune regimul de autoizolare la intrarea persoanelor în Republica Moldova reprezintă incidenţa cazurilor de infectare cu COVID-19 mai mare sau egală cu 425 de cazuri la 100.000 de locuitori
Cel puţin 15 persoane au murit în urma unui incendiu într-un cămin de bătrâni
Cel puţin 15 persoane au fost ucise şi cinci rănite într-un incendiu într-un cămin de bătrâni din oraşul Harkov din estul Ucrainei, a declarat joi serviciul de urgenţă al statului ucrainean.
Suprafaţa pe care s-a manifestat incendiu a fost de 100 mp.
La stingerea incendiului au fost implicate 7 echipamente de pompieri. Evenimentul este clasificat ca o urgenţă naţională, potrivit presei locale.
Incendiul a izbucnit la etajul al doilea al clădirii. În interior erau 33 de persoane, potrivit autorităţilor.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a îndemnat pe ministrul de interne să deschidă şi să se ocupe de ancheta cu privire la incident.
Procurorul general ucrainean a declarat că autorităţile au lansat o anchetă penală, iar cauza tragediei a fost „manipularea neglijentă a dispozitivelor electrice de încălzire”.
Miniştrii de externe din Ungaria şi Ucraina caută să amelioreze
Miniştrii afacerilor externe ai Ungariei şi Ucrainei s-au întâlnit miercuri la Kiev pentru discuţii privind dezamorsarea relaţiilor tensionate, după ce autorităţile de la Budapesta anunţaseră în ajun că misiunile lor diplomatice din ex-republica sovietică au primit ameninţări de violenţe cu "vărsare de sânge".
''Suntem hotărâţi să revenim la fundamentul respectului reciproc în relaţiile bilaterale, deoarece este mult mai bine să fii în relaţii bune, decât în relaţii proaste", a declarat ministrul de externe ungar Peter Szijjarto într-o conferinţă de presă comună cu omologul său Dmitro Kuleba.
La rândul său, Kuleba a apreciat că "emoţiile şi suspiciunile" reprezintă principalele obstacole în calea unor relaţii mai bune. "Trebuie să abordăm relaţiile dintre noi cu inima fierbinte şi cu capul limpede", a adăugat el.
Szijjarto a respins acuzaţiile naţionaliştilor ucraineni potrivit cărora Ungaria are planuri pentru Transcarpatia. "Am susţinut întotdeauna integritatea voastră teritorială, ceea ce în mod evident face ca orice acuzaţie de separatism să fie un nonsens", a replicat şeful diplomaţiei ungare, care a adăugat că "Transcarpatia trebuie să devină o poveste de succes comună".
"Dacă ungurii sunt văzuţi ca o sursă de conflict, atunci nu ne vom putea îmbunătăţi relaţiile. Sunt încântat că ministrul... îi vede pe maghiarii din Transcarpatia drept o resursă", a insistat Szijarto.
Cele două ţări au dezacorduri cu privire la dreptul celor aproximativ 150.000 de etnici maghiari care trăiesc în Transcarpatia din vestul Ucrainei de a-şi folosi limba maternă, în special în învăţământ. Regiunea se învecinează cu Ungaria.
Guvernul naţionalist al premierului Viktor Orban a reacţionat prin blocarea eforturilor Kievului de a-şi strânge relaţiile cu NATO şi Uniunea Europeană, din care Ungaria face parte.
Înaintea deplasării la Kiev, ministrul de externe ungar Peter Szijjarto declarase într-o înregistrare video postată pe Facebook că se va întâlni cu omologul sau ucrainean Dmitro Kuleba pentru a "discuta despre modalităţi de a opri aceste tendinţe negative ... sau cel puţin pentru a schiţa o soluţie".
"Din păcate, relaţiile dintre Ungaria şi Ucraina au mers într-o direcţie foarte proastă după un dezgheţ temporar", a spus el.
În ajunul vizitei la Kiev, misiunile diplomatice ale Ungariei din Ucraina au primit ameninţări "de la persoane care pretind că sunt patrioţi ucraineni promiţând tot felul de vărsări de sânge în cazul în care vom avea discuţii", a declarat Szijjarto, fără să ofere alte detalii.
Într-o reacţie la această declaraţie, şeful diplomaţiei ucrainene a precizat miercuri că persoane necunoscute au trimis o scrisoare cu ameninţări pe e-mailul Ambasadei Ungariei din Ucraina, potrivit agenţiei oficiale de presă ucrainene Ukrinform.
"Cineva are cu adevărat nevoie de provocări ieftine în ajunul vizitei lui Peter Szijjarto", a afirmat Kuleba, menţionând că poliţia ucraineană investighează ameninţările respective, despre care a declarat că par să provină din afara Ucrainei, întrucât în scrierea în limba ucraineană a numelui acestei ţări au fost comise două greşeli.
Şi Kuleba a adoptat un ton ferm faţă de Ungaria anterior întâlnirii, notează Reuters. "Nimeni nu ar trebui să creadă că este posibil să vină la Kiev şi să dicteze condiţii aici", a scris marţi Kuleba într-o postare pe pagina sa de Facebook, adăugând că aşteaptă de la omologul său ungar abordări şi idei concrete despre modul în care pot să avanseze relaţiile bilaterale, în baza respectului reciproc.