Statele Unite trimit nave militare în Marea Neagră
Turcia a confirmat că două distrugătoare americane sunt pe cale de a sosi în Marea Neagră, trecând prin Dardanele și Bosfor, după ce Administraţia Joseph Biden s-a declarat din ce în ce mai preocupată de suplimentarea efectivelor militare ruse în apropierea frontierelor Ucrainei.
Un oficial militar turc a declarat vineri, potrivit agenţiei Associated Press, că Statele Unite au informat Turcia că două nave militare americane vor ajunge în Marea Neagră pe 14 şi 15 aprilie, urmând să rămână în această zonă până pe 4-5 mai.
Ucraina şi Rusia se acuză reciproc de încălcarea armistiţului în estul Ucrainei.
Rusia continuă să acumuleze efective militare în apropierea frontierelor Ucrainei, generând riscuri pentru securitatea ţării, a afirmat săptămâna trecută Ruslan Homciak, şeful Statului Major al armatei ucrainene, denunţând şi încălcarea armistiţiului de către insurgenţii proruşi din regiunile separatiste est-ucrainene. Şeful Statului Major al armatei ucrainene a precizat că Rusia are 37.500 de militari în regiunea Crimeea, anexată în 2014, iar în regiunile separatiste Lugansk şi Doneţk sunt 28.000 de insurgenţi separatişti proruşi comandaţi de Moscova.
Germania a cerut, joi, Rusiei reducerea prezenţei militare din apropierea frontierelor Ucrainei, în cursul convorbirii pe care Angela Merkel a avut-o cu Putin.
Kremlinul a comunicat că "preşedintele Vladimir Putin şi cancelarul Angela Merkel sunt preocupaţi de escaladarea tensiunilor". Vladimir Putin a denunţat, în conversaţia cu Angela Merkel, "provocările" Ucrainei, care, în opinia lui, ar vrea "agravarea situaţiei pe linia de contact".
În urmă cu câteva zile, preşedintele Volodimir Zelenski a evidenţiat importanţa admiterii Ucrainei în Planul de Acţiune în vederea Aderării la NATO. "Ar fi un semnal real adresat Rusiei", a afirmat preşedintele Ucrainei.
SUA: Prezenţa navelor militare în Marea Neagră nu este ceva nou
"Nu este ceva nou", a declarat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, referindu-se la navele militare americane din Marea Neagră.
''În urmă cu 15 zile ne-a fost trimisă pe canale diplomatice o notificare potrivit căreia două nave militare ale Statelor Unite vor trece către Marea Neagră, în concordanţă cu Convenţia de la Montreux. Navele vor rămâne în Marea Neagră până pe 4 mai'', a informat ministerul turc de externe.
Rusia s-a declarat îngrijorată, prin intermediul vice-ministrului de externe Aleksandr Gruşko, de activitatea sporită în Marea Neagră a unor ţări ce nu sunt riverane.
Londra și Washingtonul denunță „campania Rusiei de destabilizare a Ucrainei”
Marea Britanie și Statele Unite „se opun ferm campaniei Rusiei de destabilizare a Ucrainei” și cer Rusiei să de-escaladeze situația, a spus duminică ministrul de externe britanic Dominic Raab.
Șeful diplomației britanice a făcut remarca după discuții cu secretarul de stat al Statelor Unite, Antony Blinken. Într-o postare pe Twitter, Raab a spus el și omologul american au fost „de acord că Rusia trebuie să de-escaladeze situația și să își respecte angajamentele asumate în cadrul OSCE”.
Declarația a venit la o zi după ce Volodimir Zelenski l-a informat despre situația din estul țării sale pe președintele turc Recep Tayyip Erdogan. După discuțiile de la Istanbul, Erdogan a calificat drept „îngrijorătoare” evoluțiile de la granița ucraineano-rusă, unde Rusia a desfășurat trupe suplimentare, ca și în peninsula Crimeea, anexată ilegal de la Ucraina.
Rusia a refuzat să participe la discuțiile OSCE despre Ucraina
Țările occidentale nu-și ascund iritarea în fața refuzului Moscovei de a participa la reuniunea OSCE la care i se cereau explicații în legătură cu escalada militară de la granița Ucrainei.
Rusia, membră în Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), a refuzat să participe la discuția prin video de sâmbătă 10 aprilie în legătură cu concentrarea continua de forțe și echipament militar la granița sa cu Ucraina.
Refuzul Moscovei a fost anunțat de îndată pe Twitter de către misiunea SUA pe lângă OSCE, însă detaliile discuțiilor ținute în absența Rusiei sunt cunoscute abia acum. Discuția a fost cerută de Ucraina, din ce în ce mai îngrijorată de acumularea militară de lângă Donbasul secesionist și din Crimeea.
Discuțiile au avut loc în absența Rusiei și au fost conduse de Suedia, care deține actualmente președinția rotativă a OSCE. Ucraina a subliniat că din 2014 încoace, de la ocuparea Crimeei și izbucnirea conflictului separatist în Donețk și Luhansk, Rusia organizează, an după an, manevre militare de tot mai mare anvergură lângă granița sa. Dar deja manevrele Kavkaz din 2012 simulau o invadare a Ucrainei și se crede că ele au servit drept model și bază ocuparea efectivă a Crimeei în 2014 și declanșarea conflictului în Donbas.
Kievul a prezentat o listă întreagă de trupe și armament acumulate în Crimeea și lângă frontierele sale, în ceea ce Ucraina numește „zone cenușii” în Europa, care scapă oricărui control și care nu sunt prevăzute în tratatele internaționale semnate de toți membrii OSCE.
Portugalia a cerut Rusiei, în numele Uniunii Europene, să pună capăt presiunilor și tensiunilor pe care le creează.
Din documentele reuniunii virtuale, care nu au fost făcute publice, dar au putut fi consultate de Europa Liberă, reiese că Marea Britanie și-a exprimat la rândul său îngrijorarea.
Canada a întrebat direct Rusia când intenționează să pună capăt activităților militare de la granița Ucrainei.
La fel, Germania a întrebat cum se poate avea încredere în Rusia, când refuză să ia parte la discuții și răspunde sec că nimic nu e adevărat din ce i se reproșează, fără să furnizeze date concrete. Germania și Franța au cerut informații precise despre numărul trupelor și natura armamentului acumulat în Crimeea și în apropierea Ucrainei.
Tot așa, Moscova a fost întrebată dacă presa internațională va putea asista la manevre.
Toate țările participante și-au reafirmat sprijinul pentru integritatea teritorială a Ucrainei.
Paragraful 41.1 Cap. V al Documentului de la Viena din 2011 cere țărilor semnatare să anunțe din timp manevrele militare. Chiar dacă e vorba de simple exerciții, Rusia era obligată, conform angajamentelor luate și semnate, să anunțe din timp și să furnizeze toate informațiile. Ucraina a anunțat astfel, la începutul lunii, că va organiza manevre militare împreună cu NATO.
Țările care au participat sunt: Albania; Austria; Belgia; Bosnia; Bulgaria; Canada; Croația; Cehia; Cipru; Danemarca; Elveția; Estonia; Finlanda; Franța; Georgia; Germania; Grecia; Ungaria; Irlanda; Italia; Letonia; Lituania; Luxembourg; Macedonia; Malta; Marea Britanie; Muntenegru; Norvegia; Olanda; Polonia; Portugalia; Romania; Slovacia; Slovenia; Spania; Suedia; Turcia; Ucraina; SUA.
Kuleba la Bruxelles pentru convorbiri cu NATO, Blinken
Ministrul de externe al Ucrainei Dmitro Kuleba se află astăzi la Bruxelles pentru a căuta sprijin în fața intimidărilor tot mai apăsate ale Rusiei, care masează trupe și armament greu la granița sa cu Ucraina și în Crimeea.
Kuleba va discuta cu secretarul general NATO Jens Stoltenberg, dar și cu secretarul de stat SUA Antony Blinken și cu șeful Pentagonului Lloyd Austin, care au sosit marți 13 aprilie într-o vizită surpriză la Bruxelles.
Unii europeni au fost surprinși să-l vadă pe Blinken revenind în Bruxelles atât de repede, după ce abia în urmă cu trei săptămâni el a vizitat UE și NATO, dar eurofilul Blinken caută să sublinieze unitatea blocului occidental în fața lui Putin, a Chinei și a Iranului.
Contrastul nu poate fi mai mare față de anii administrației Trump.
Graba de a reveni în Bruxelles pentru discuții la sediul NATO se explică mai ales prin urgența de a da un răspuns Rusiei lui Putin, care pare a testa unitatea occidentului în cazul unei extinderi a conflictului din Ucraina. Responsabilul pentru Europa al Departamentului de stat al SUA, Philip Reeker, a spus că dacă Rusia acționează agresiv “vor fi consecințe serioase”. Reeker a mai spus că “Rusia a contrat acum mai multe forțe decât în 2014, când a invadat pentru prima oară Ucraina”.
Luni seara, miniștrii de externe din G7 au publicat o declarație comună prin care cer Rusiei să-și înceteze acțiunile “amenințătoare și destabilizante”.
Președintele Ucrainean Volodimir Zelenski a cerut din nou luna aceasta accelerarea procesului de aderare a Ucrainei în NATO.
