Bulgaria acuză Rusia de explozii produse la depozite de armament destinat Ucrainei și Georgiei
Acuzațiile aduse Rusiei de acțiuni ilegale, atentate și asasinate în țări ale UE se lărgesc. Parchetul bulgar a anunţat miercuri că a stabilit o legătură între patru explozii produse la depozite de armament în Bulgaria între 2011 şi 2020 şi sejurul a şase cetăţeni ruşi pe teritoriul bulgar, cu scopul presupus de a împiedica livrări de arme către Ucraina şi Georgia, anchetând totodată posibilitatea ca aceste incidente să aibă legătură cu evenimente similare produse în Republica Cehă.
Siika Mileva, purtătoare de cuvânt a procurorului general al Bulgariei, a făcut anunțul într-o conferință de presă,
Cele patru depozite erau utilizate de omul de afaceri Emilian Ghebrev, asupra căruia a avut loc o tentativă de asasinat în 2015 - împreună cu fiul său şi unul dintre angajaţii societăţii sale - pentru care justiţia bulgară acuză agenţi ai serviciului de informaţii militare rus (GRU).
Procurorii au declarat că pot presupune în mod rezonabil legături între exploziile din Bulgaria, tentativa de otrăvire a comerciantului bulgar de arme Emilian Ghebrev şi explozia din 2014 la depozitul de muniţii din Cehia.
Cele patru explozii, neelucidate până astăzi, nu au provocat victime şi nici răniţi şi au fost declanşate de la distanţă potrivit unui mod de operare 'similar', a subliniat ea.
Primul caz a avut loc deja în decembrie 2011 în localitatea Lovni Dol, când a fost aruncat în aer un depozit deţinut de societatea Emco. În consecinţă a fost distrusă o cantitate importantă de muniţii şi explozibili care urma să fie exportată în Georgia. S-a stabilit că proprietarul societăţilor comerciale ale căror produse se aflau stocate în depozitul afectat este comerciantul de arme bulgar Emilian Ghebrev.
Cele patru accidente prezintă similitudini, care, în acelaşi timp, le deosebesc de alte cazuri de explozie în depozite similare în aceeaşi perioadă, potrivit expertizei efectuate. În toate cele patru explozii, produsele distruse au fost destinate exportului în Georgia şi Ucraina, a subliniat Siika Mileva.
În baza informaţiilor obţinute de Sofia în cadrul cooperării internaţionale şi a cercetărilor efectuate până în prezent de organismele abilitate bulgare, o ipoteză rezonabilă se conturează care leagă exploziile de pe teritoriul Bulgariei, tentativa de otrăvire a celor trei cetăţeni bulgari, precum şi 'crime grave' comise pe teritoriul altor ţări, a adăugat ea, în aluzie la explozia, soldată cu doi morţi, la un depozit de arme în Cehia în 2014 şi la tentativa de otrăvire cu agent neurotoxic Noviciok a agentului dublu rus Serghei Skripal în Marea Britanie în 2018.
În cazul otrăvirii lui Ghebrev trei ruşi au fost inculpaţi anul trecut în absență, dintre care un ofiţer GRU, considerat ca suspect în cazul Skripal.
Guvernul Ucrainei l-a înlocuit pe șeful Naftogaz
Guvernul Ucrainei l-a înlocuit pe șeful Naftogaz, cea mai mare companie de petrol și gaze din țară, după ce firma a avut pierderi de aproape 700 de milioane de dolari anul trecut.
Serviciul de presă al guvernului a spus miercuri, 28 aprilie, că Andri Koboliev a fost demis, iar ministrul interimar al Energiei, Iuri Vitrenco, îi va prelua îndatoririle.
Koboliev, care a condus concernul energetic vreme de șapte ani, a scris pe Facebook că a aflat de demiterea sa din presă și nu poate comenta. Donatorii externi ai Ucrainei au condiționat ajutoarele de „curățirea” unor companii ca Naftogaz.
„Impas în Ucraina”: vice-ministrul polonez de externe, Marcin Przydacz
Le Monde are un interviu cu vice-ministrul polonez de externe, Marcin Przydacz, care spune că «trebuie să fim mai uniți în fața Rusiei».
Przycacz constată impasul în Ucraina și ineficacitatea abordării, până acum, de către occidentali, a relațiilor cu Moscova lui Putin. El estimează că manevrele militare masive ale lui Putin la granița Ucrainei se datorează în bună parte degradării situației din Rusia și faptului că Putin are nevoie să deturneze atenția populației de la problemele interne.
Apoi, mai spune el, ritmul reformelor în Ucraina îl neliniștește pe Putin. Pentru occidentali acele reforme pot părea prea lente, dar pentru Kremlin ele merg prea departe. De pildă: campania din Ucraina împotriva rețelelor care răspândesc știri false.
Apoi, nu trebuie uitată modificarea totală a peisajului la Washington, pe a cărui complezență Putin nu mai poate conta.
Parlamentul European cere noi sancțiuni împotriva Rusiei
Cum o anunță la Moscova Kommersant, Parlamentul European a cerut expulzarea diplomaților ruși din misiunea pe lângă UE și oprirea lucrărilor la conducta de gaz Nord Stream 2, prin care va fi adus gaz rusesc în Germania, ocolind în mod voit țările baltice, Polonia și Ucraina, dispozitiv ce ar putea agrava dependența energetică a Germaniei de Rusia. Germania a fost criticată și în textul rezoluției votate ieri de Parlamentul European.
Moskovski Komsomoleț scrie însă că Putin a mulțumit firmelor franceze care în ciudat crizei, a sancțiunilor și pandemiei, continuă să facă afaceri în Rusia, participând și la construirea conductei Nord Stream 2, destinată Germaniei și care este acum terminată în proporție de 95%.