Trupele SUA nu vor lupta pentru Ucraina

Joe Biden a exclus în mod explicit trimiterea de trupe pentru a lupta de partea Ucrainei, spunându-le ieri reporterilor: “Aceasta nu este o opțiune,” (“That is not on the table.”) Este cel mai limpede comentariu explicativ a ceea ce Statele Unite ar fi gata să facă pentru a opri o acțiune agresivă a Rusiei.

Cum o scrie Washington Post, Kremlinul în acest timp așteaptă o redemarare rapidă a convorbirilor și negocierilor U.S.-Rusia — repetându-și în același timp condiția ca Ucraina să nu fie niciodată primită în NATO (în ciuda promisiunii pe care i-a făcut-o acesteia Alianța militară occidental la summitul NATO de la București din 2008).

Tot Washington Post trasează în detaliu, folosind imagini prin satelit, mișcările trupelor rusești de la granița cu Ucraina.

Putin: Moscova va trimite un set de propuneri Washigtonului peste o săptămână

Vladimir Putin a declarat miercuri că Moscova va trimite un set de propuneri Washigtonului peste o săptămână, în urma discuțiilor online dintre el și Joe Biden de marți. Putin le-a spus reporterilor că discuțiile au fost deschise și constructive și că principalul lucru a fost posibilitatea de a continua dialogul.

Liderul de la Kremlin a calificat însă drept provocatoare sugestiile că Rusia ar plănui să atace Ucraina. În cadrul discuțiilor de marți, Biden l-a avertizat pe Putin că Moscova va avea de înfruntat sancțiuni economice și de altă natură dacă Rusia decide să atace Ucraina.

Răspunsul Rusiei la cooptarea Ucrainei în NATO ar putea fi „militar”!...

Este vorba, desigur, în primul rând de Ucraina și de colaborarea militară a Kievului cu occidentul. Ucraina a primit, împreună cu Georgia, în 2008, la summitul de la București al Alianței, promisiunea formală că va fi primită în NATO, fără ca vreo dată precisă să fie anunțată. În acel moment, Rusia încă nu ocupase militar părți din cele două țări (deși regiunea separatistă a Georgiei - Abhazia - se declarase deja independentă de facto de Tbilisi). Prin capitalele țărilor din NATO, mulți responsabili au regretat de îndată promisiunea formală făcută Ucrainei și Georgiei.

Deși primirea lor în NATO pare acum nerealistă, ele având părți din teritoriu ocupate, totuși ele sunt partenere cu NATO, primesc un sprijin militar activ, iau parte la manevre militare comune, pe teritoriul lor, sau în Marea Neagră, iar Ucraina și-a înscris chiar în Constituție scopul aderării la NATO.

Încă de la ocuparea Crimeei si declanșarea conflictului în Donbas, Rusia a cerut în permanență garanția formală că Ucraina nu va fi niciodată primită în NATO. (Printre țările cu același statut de asociere cu NATO, dar și cu UE, se mai numără și Moldova, care de asemenea are o parte din teritoriu ocupat, însă după ce s-a declarat o țară "neutră", Moldova nu este niciodată menționată de Rusia în acest context.)

Săptămâna trecută, principalele cinci mari puteri occidentale au lansat ieri un nou avertisment Rusiei, punând-o în gardă contra unei intervenții militare în Ucraina. În timp ce Rusia este acuzată că pregătește un atac asupra Kievului, în scopul probabil de a anexa Donbasul, regiunile rusofone din est, Paris, Londra, Roma, Berlin și Washington au reamintit necesitatea ca Moscova să mențină negocierile pașnice cu Kievul.

Inițiativa comună a avut loc în ajunul videoconferinței atât de așteptate de astăzi între Biden și Putin, dar în urma unui avertisment, ieri, al SUA, care a avertizat Rusia că va exista o ripostă în cazul unei agresiuni împotriva Ucrainei.

La jumătatea lunii noiembrie, în cadrul unui interviu telefonic cu Vladimir Putin, Emmanuel Macron își anunțase deja „intenția de a apăra întregul teritoriu al Ucrainei”, ca o reacție în urma desfășurării de trupe rusești la granița cu Ucraina.

Amenințarea cu armament nuclear

Iată însă că acum al doilea om în ierarhia diplomației Kremlinului, Serghei Riabkov, avertizează că răspunsul Rusiei la extinderea NATO ar putea fi unul „militar”!”... Va fi o "confruntare reală", a urmat el, precizând că Rusia e gata să desfășoare la granița sa vestică armament care era interzis până în 2019, anul în care a expirat Tratatul Forțelor Nucleare cu rază medie de acțiune (INF). Donald Trump a fost cel care a pus capăt tratatului, în februarie 2019. Rusia și-a impus un moratoriu de atunci încoace, iar Riabkov a cerut ca NATO și SUA să facă la fel.

Săptămâna trecută, Vladimir Putin a avut o discuție de două ore cu Joe Biden, prin video, în care Putin (care încă mai crede că Ucraina i-a fost „furată” de Occident) i-a cerut lui Biden garanții scrise că Ucraina nu va deveni o bază permanentă a NATO.

La fel, vinerea trecută Kremlinul a cerut iarăși un angajament formal al NATO că nu va primi niciodată Ucraina și Georgia ca membri, ceea ce NATO găsește că este o cerere inacceptabilă, statele independente fiind libere să intre în orice fel de alianțe doresc.

Mini-summit Ucraina - Germania - Franța la Bruxelles

Volodimir Zelenski se întâlnește astăzi, la Bruxelles, cu președintele Franței și cu noul cancelar al Germaniei, într-o reuniune a formatului „Normadia” dar fără Rusia, pentru a discuta tensiunile de la granița sa estică, unde Moscova a masat zeci de mii de militari. Rusia face parte din „formatul Normandia” dar este absentă de la discuția de astăzi care are loc înainte de summit-ul Parteneriatului Estic.

Pe lângă tensiunile de la graniță, este de așteptat că pe agendă să se regăsească și controversatul gazoduct Nord Stream 2, care va alimenta directa Germania cu gaze din Rusia, prin Marea Baltică, evitând Ucraina. Este motivul pentru care Kievul critică acest proiect, în timp ce Statele Unite, avertizează că Nord Stream 2 va mări dependența țărilor europene de gazul rusesc.

Pentru moment, certificarea gazoductului este blocată de Agenția Germană de Reglementare, care cere concernului Gazprom – acționarul majoritar al proiectului – ca partea de gazoduct din Germania să fie administrată de o firmă creată în Germania. Este însă numai o amânare până în ianuarie, problema ar putea fi rezolvată, dacă Nord Stream 2 primește și aprobarea Comisiei Europene.