Începând de astăzi, o serie de noi restricții intră în vigoare în Belgia, în încercarea de a controla extinderea neașteptat de rapidă a noului virus mutant, Omicron. Una din cele mai contestate măsuri este aceea care impune ca școlarii de peste 6 ani să poarte obligatoriu mască la cursuri.
Le Soir, în Bruxelles, a urmărit manifestația de ieri, duminică, împotriva noilor măsuri și a «democrației demisionare», cum au clamat manifestanții, și oferă pe site-ul său o hartă interactivă a evoluției virusului Omicron pe planetă.
În schimb, restaurantele și barurile rămân deschise până la 23.00 h în Bruxelles, „capitala Europei”. Le Monde, în Franța vecină, scrie că noile restricții belgiene stârnesc deja mari nemulțumiri, mai ales că până și ministrul federal al sănătății, Frank Vandenbroucke, le-a numit «foarte dezamăgitoare».
Macron, «neguțătorul de arme», spre o nouă victorie
În Franța, weekendul a dus la o recalibrare a peisajului politic, după ce partidul dreptei moderate intitulat acum Les Républicains (LR) și-a ales candidata la alegerile prezidențiale în persoana lui Valerie Pécresse, membră veche a partidului și reprezentantă a aripii moderne, tradițional-catolice. Ea se va opune lui Emmanuel Macron în alegerile prezidențiale ce vor avea loc în luna aprilie 2022.
LR este partidul conservator de centru-dreapta, care încarnează valorile gaulliste, tradiționalismul moral si politic ce constituie moștenirea lui Charles de Gaulle, partidul lui Jacques Chirac si al lui Nicolas Sarkozy. Libération face din situația actuală a pregătirii alegerilor principalul său dosar (și prima pagină) al numărului de astăzi, punând în lumină aceea că au mai rămas cinci luni până la alegeri, că până acum sunt 15 candidați înregistrați, că extrema dreapta e mai puternică decât a fost vreodată, dar că Macron încă nu și-a anunțat oficial candidatura pentru un al doilea mandat.
Deocamdată, însă, practic toate sondajele îl dau pe Macron câștigător, indiferent de combinația din al doilea tur de scrutin din aprilie viitor. Franța va prelua din ianuarie 2022 președinția rotativă, de șase luni, a Uniunii Europene, iar Macron va avea atunci de partea lui întreaga politica europeană, unde el va putea lansa sumedenie de inițiative, ceea ce îl va ajuta să câștige în Franța... pentru că dacă el este bun la asta, atunci de ce să-l schimbi pentru cineva fără experiență, cum ar fi acea Valerie Pécresse?
De altfel, pornit într-o adevărată campanie diplomatică și comercială, Macron a vizitat în weekend principalele țări din Golful Persic: Qatar, Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită, iar de la Dubai el a făcut cunoscut că tocmai a semnat un contract pentru vânzarea a 80 de avioane militare franceze de tip Rafale... spălând astfel afrontul pe care a trebuit să-l înghită Franța în urmă cu câteva săptămâni, când un contract militar cu Australia a fost anulat fără avertisment din pricina intervenției SUA. Cum o scrie astăzi Le Monde, Macron apără acolo un anume tip de „Realpolitik” («În Golf, valorile franceze la mezat» este titlul editorialului din Le Monde).
La Moscova, Kommersant o formulează altfel: «Emmanuel Macron a spart boicotul în jurul prințului» – este vorba de prințul saudit Muhammed ben Salman, cel vinovat de asasinarea, la Istanbul, în condiții sordide, a ziaristului dizident Jamal Khashoggi.
De altfel, vânzările de arme o duc foarte bine în această perioadă a pandemiei și de criză economică mondială. Primii 100 fabricanți de arme din lume au înregistrat în 2020, cum o rrelatează Deutsche Welle. Vânzările au crescut pentru al șaselea an consecutiv, ajungând la 531 miliarde de dolari, altfel zis “mai mult decât PIB-ul Belgiei”, precizează radioul german. Mai mult de jumătate din vânzări (54 %) au fost realizate de întreprinderi din SUA.
«Naufragiul civilizației»
«Naufragiul civilizației», așa a vorbit Papa Francisc, citat de Le Monde, despre atitudinea europenilor, vizitând lagărul de refugiați din insula grecească Lesbos.
Cum o scrie site-ul Politico, cel care a dezvăluit primul planurile Comisiei de a folosi fonduri UE pentru a construi garduri de sârmă ghimpată în estul Europei, Papa a mai denunțat acolo și «sclavia universală» a migranților.
Minoritățile celorlalți: rusofonii din Letonia
Tot așa, revista lunară Le Monde Diplomatique (care nu are nicio legătură cu cotidianul Le Monde) publică în numărul său pe luna aceasta un reportaj, pe două pagini pline, despre situația rusofonilor din Letonia.
Revista estimează că Letonia este poate țara europeană cea mai ostilă Rusiei și care mizează în totalitate pe NATO, SUA și UE. În același timp, rușii – sau mai bine zis rusofonii – reprezintă 36% din populația Letoniei. La Riga a avut de altfel loc, săptămâna trecută, reuniunea NATO la care a fost discutată atitudinea de urmat față de Rusia.
Cu toate astea, principala formațiune politică din Letonia, partidul rusofon Saskana cu 20% din voturi la alegerile din 2018, a fost sistematic ținut la distanță de toate celelalte partide, deoarece este văzut ca un cal troian al Moscovei.
Un punct de ruptură între comunitățile etnice ale țării îl constituie atitudinea față de al Doilea Război Mondial. Astfel, până în anul 2000 Riga a sărbătorit chiar participarea multor letoni la anumite formațiuni Waffen-SS sub ocupația nazistă.
De-a lungul deceniilor de după destrămarea URSS-ului, rușii stabiliți în Letonia au primit cu mare dificultate cetățenia, și chiar și astăzi circa 200.000 de persoane, locuind acolo încă de înainte de 1990, nu au cetățenia letonă și nu pot practica anumite profesii, chiar dacă vorbesc limba (avocat, notar, sau farmacist). Situația este contrarie dreptului european, scrie Le Monde Diplomatique, însă UE, care se arată atât de critică cu Polonia sau Ungaria, nu face nimic în cazul Letoniei (dar și al Estoniei), care își discriminează în mod flagrant parte din populația rusofonă. (Am mai scris aici, săptămâna trecută, despre situația limbilor minoritare în UE și în spațiul ex-sovietic.)
Putin crede că Ucraina i-a fost „furată”
Editorialul din săptămânalul britanic The Observer (cel mai vechi săptămânal duminical din lume, apărând fără întrerupere din 1791) oferă o grilă de interpretare a psycheei lui Putin. Pentru Putin, Ucraina i-a fost „furată” Rusiei de către Occident.
Ce mai e nou pe frontul de est din Donbas? Săptămânalul britanic The Economist (considerat cea mai influentă publicație din lume) se întreabă în numărul său pe săptămâna aceasta ce trebuie să credem din predicțiile experților militari și politici care avertizează că în ianuarie sau februarie vom avea un autentic război între Rusia și Ucraina.
Noroiul câmpurilor imense din estul Ucrainei, scrie The Economist, va fi atunci solid înghețat, permițând tancurilor rusești să treacă triumfător. Cei 100.000 de militari ruși masați la frontiera Ucrainei nu sunt doar pentru decor: armata rusă a instalat acolo spitale militare și sunt chemați acum rezerviștii și noi recruți.
Armata ucraineană este însă mult mai pregătită acum decât era în 2014, în momentul anexării Crimeei de către Rusia. Sprijinit în special de SUA, Kievul rezervă 4% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru cheltuielile militare, mai mult, proporțional, decât majoritatea țărilor din NATO, în care, teoretic, Ucraina ar trebui să fie primită, după promisiunea care i-a fost făcută la summitul de la București al Alianței, în 2008.
Având parte din teritoriu ocupată de Rusia, Ucraina nu poate însă, în mod realist, fi primită în NATO, dar aderarea la Alianță a fost înscrisă în Constituție, ba chiar, informează The Economist, noile regulamente cer ca totalitatea forțelor armate să stăpânească la nivel mediu limba engleză până în 2025.
Cu toate astea, The Economist estimează că dacă Putin dorește să intervină militar în Ucraina, sub orice pretext (așa cum a făcut-o în 2008 în Georgia), forțele Kievului nu au nici o șansă de a rezista multă vreme, iar Rusia s-ar putea apoi retrage imediat, dar negociind un aranjament (care ar include definitiv Crimeea și Donbasul) de pe cu totul alte poziții de forță. Totul se va desluși după sărbătorile de iarnă.
În Franța, la rândul său, Le Figaro analizează condițiile și probabilitatea unei invazii rusești în Ucraina, iar în SUA The Washington Post analizează avertismentele serviciilor secrete americane, care spun că au decriptat planurile rusești de a ataca Ucraina de pe mai multe fronturi deodată, folosind până la 175.000 de militari.
(Cf. și blogul pe care îl țin la Europa Liberă despre criza din Ucraina, de la tulburările de pe Maidan din decembrie 2013 încoace, inclusiv evoluțiile politice și ale situației pe front în Donbas: Criza din Ucraina. LiveBlog.)
