SUA retrage personalul neesențial al ambasadei din Kiev
La sfârșit de săptămână, secretarul de stat american Antony Blinken a reafirmat că orice agresiune rusă în Ucraina este inacceptabilă și va antrena consecințe. La Londra, serviciile britanice de informații au pus în circulație speculația că Rusia ar urmări o schimbare de regim la Kiev.
La asta se adaugă și știrea că personalul neesențial al ambasadei americane în Ucraina ar putea fi evacuat, gest interpretat ca anticipând o intervenție rusă în Ucraina. Observatorii politici nu se aventurează să facă speculații despre intențiile lui Putin, dincolo de supoziția, larg acceptată, că liderului de la Kremlin i-ar plăcea să fie cel care să refacă o structură similară cu cea a Uniunii Sovietice, cel puțin în spațiul slav.
Jocul de-a războiul
La Londra, în acest timp, The Daily Telegraph oferă o întreagă analiză despre cele cinci opțiuni ale lui Putin pentru a invada Ucraina. Acestea ar fi, pe scurt, următoarele:
1. — Opțiunea unu: Tot mai multe intimidări; trupe suplimentare ar putea fi instalate pe teritoriul bielorus, la invitația dictatorului de la Minsk, Aleksandr Lukașenko. Sau/ori trimițând forțe de “menținere a păcii” în Donbas, în teritoriile separatiste, controlate deja din culise de Moscova încă din 2014.
2. — Opțiunea doi: bombardamente fără a interveni direct la sol. Ucraina nu deține mijloace similare pentru a răspunde.
3. — Opțiunea trei: faimoasa joncțiune terestră. Asta ar implica o intervenție masivă de-a lungul coastei Mării Negre, pentru a realiza o legătură terestră a peninsulei Crimeea cu Rusia propriu-zisă. Problema Rusiei ar fi aceea că principalul port ucrainean din regiune, Mariupol, a fost masiv militarizat de Kiev în ultimii ani și ar opune o serioasă rezistență, chiar luând în calcul elementul surpriză al rușilor.
4. — Opțiunea patru: O ofensivă multiplă, din mai multe direcții simultan, sud, est și nord. Ipoteză luată în considerare și de Frankfurter Allgemeine Zeitung, care constată că “Ucraina este înconjurată din trei părți”.
5. — Opțiunea cinci: Un atac direct asupra Kievului.
În toate aceste cinci cazuri, încheie The Telegraph, trebuie însă ținut cont de aceea că armatele Kievului sunt mult mai pregătite astăzi, datorită armamentului și pregătirii furnizate de occidentali, în special de SUA și NATO, decât în 2014, când Rusia a ocupat Crimeea fără a întâlni vreo rezistență.
Un articol similar, despre «Opțiunile lui Putin» găsim și în Süddeutsche Zeitung, la München.
UE acordoi noi ajutoare financiare masive Ucrainei
Uniunea Europeană este mai reticientă când vine vorba de ajutor militar direct pentru Ucraina, confruntată cu zeci de mii de militari ruși masați la granița ei estică. Dar luni, 24 ianuarie, a anuțat noi ajutoare financiare masive pentru Kiev.
„Comisia Europeană propune un nou pachet de asistență macrofinanciară de urgență de 1,2 miliarde de euro. Acest pachet va ajuta Ucraina acum să facă față cheltuielilor suplimentare, cauzate de conflictul de la graniță”, a declarat la Bruxelles președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Ea a promis ca prima tranșă, de 600 de milioane de euro, să fie eliberată în cât mai scurt timp.
Va urma un al doilea pachet de asistență macrofinanciară, mai ambițios, pentru modernizarea Ucrainei.
Totodată, Comisia Europeană aproape că își va dubla asistența bilaterală acordată Kiev-ului anul acesta, sub formă de granturi. „Vor fi alocate alte 120 de milioane de euro”, sprijin pentru consolidarea statului de drept și a instituțiilor vitale, a mai anunțat von der Leyen.
„Vreau să fiu clară, încă o dată: Ucraina este o țară liberă și suverană. Își face propriile alegeri. Și Uniunea Europeană este alături de Ucraina” a încheiata președinta Comisiei Europene.
NATO își întărește prezența militară în Europa de est
Alianța Nord-Atlantică spune că și-a pus forțele în așteptare și trimite noi nave de război și bombardiere în Europa de est din cauza concentrării de forțe militare rusești în apropiere de Ucraina.
„NATO va continua să ia toate măsurile necesare pentru a-i proteja și apăra pe toți aliații, inclusiv prin întărirea părții de est a Alianței. Vom răspunde întotdeauna la orice deterioare a mediului nostru de securitate”, se spune într-o declarație a secretarului general NATO Jens Stoltenberg.
Alianța a mai spus că își sporește prezența cu caracter defensiv în Marea Baltică, după ce mai multe state membre au oferit trupe și echipamente.
Declarația se referă la mai multe decizii luate zilele trecute de Danemarca, care va trimite balticilor o fregată și avioane de luptă, de Spania, care își consolidează desfășurările navale, și de Olanda, care-și pune „unitățile navale și terestere în așteptare” pentru forța sa de reacție rapidă.
„Franța s-a declarat pregătită să trimită trupe în România sub comandă NATO”, se mai spune în declarație.
Aceste evoluții au loc după ce miniștrii de externe din Uniunea Europeană au anunțat că sînt uniți în sprijinul acordat Ucrainei.
„Toți membrii Uniunii Europene sînt uniți. Dăm dovadă de o unitate fără precedent în ce privește situația din Ucraina, în strânsă coordonare cu Statele Unite”, le-a spus la Bruxelles jurnaliștilor coordonatorul politicii externe și de securitate a Uniuni Europene, Josep Borrell.
La Washington se așteaptă, pe de altă parte, o schimbare majoră a poziției administrației Biden, care până acum a exclus posibilitatea de a-și întări prezența militară în estul Europei, ca răspuns la concentrarea de trupe rusești la granița cu Ucraina.
Potrivit unor oficialități ale administrației americane, citate de cotidianul New York Times, Biden ia în calcul trimiterea de trupe, nave de război și avioane de luptă în statele membre NATO, dacă Rusia invadează Ucraina.
Planurile au fost discutate de președinte cu comandanții forțelor armate, la sfârșitul săptîmânii, la Camp David (reședința prezidențială de vară).
Statele Unite ar putea trimite astfel între 1.000 și 5.000 de soldați americani în țările est-europene, cu opțiunea de a crește acest număr de zece ori dacă situația se deteriorează. Printre țările ce ar urma să găzduiască trupe americane se numără Polonia, Țările Baltice, România și Bulgaria.