Moscova şi Washingtonul s-au înfruntat la ONU pe tema Ucrainei
Rusia şi SUA s-au înfruntat luni în Consiliul de Securitate al ONU pe tema trupelor comasate de Moscova în apropiere de frontiera cu Ucraina, ţările occidentale intensificându-şi eforturile diplomatice pentru a evita declanşarea unui conflict militar, relatează AFP.
Chiar înaintea ca reuniunea să înceapă oficial, preşedintele american Joe Biden a avertizat că "dacă Rusia nu revine la diplomaţie şi atacă Ucraina, ea va purta întreaga responsabilitate pentru aceasta şi va suporta consecinţe rapide şi severe".
Această reuniune a Consiliului de Securitate, prevăzută să înceapă la ora locală 16:00 GMT se desfăşoară la cererea SUA şi "este o etapă decisivă pentru a face lumea să vorbească pe o singură voce" despre această criză, a avertizat Biden într-un comunicat.
Cu puţin timp înainte, ambasadorul Rusiei la ONU, Vasili Nebenzea, a acuzat Washingtonul că încearcă "să creeze isterie" şi "să înşele comunitatea internaţională" cu "acuzaţii nefondate".
Nu există "nicio probă" că Rusia intenţionează să lanseze o operaţiune militară în Ucraina, a declarat Nebenzea, citat de Reuters.
Omologul său american Linda Thomas-Greenfield i-a replicat că desfăşurarea a peste 100.000 de militari ruşi în apropiere de Ucraina ameninţă "securitatea internaţională" şi justifică o dezbatere publică la ONU.
Linda Thomas-Greenfield a acuzat de asemenea Rusia, cu "dovezi", că vrea să desfăşoare până la începutul lunii februarie peste 30.000 de militari" suplimentari în Belarus, al cărui regim este foarte apropiat de Kremlin, relatează AFP.
Aceste efective vor fi "la mai puţin de două ore la nord de Kiev", a spus ambasadoarea americană, indicând că Rusia a desfăşurat deja 5.000 de militari în Belarus, între care forţe speciale, rachete şi baterii antiariene.
Rosemary DiCarlo, secretar general adjunct al ONU pentru afaceri politice, a reacţionat imediat: nu există "nicio alternativă la diplomaţie" în această criză. "Nu ar trebui să existe nicio intervenţie militară acolo", a adăugat ea.
La rândul său, preşedintele Biden urmează să-l primească luni pe emirul Qatarului, şeicul Tamim bin Hamad al-Thani, cu care va discuta despre securitatea în materie de gaze a Europei şi despre mijloace de a "asigura stabilitatea aprovizionării cu energie pe plan internaţional", potrivit Casei Albe.
SUA şi UE au pregătit o listă cu apropiaţi ai lui Putin care vor fi sancţionaţi în cazul unei acţiuni militare în Ucraina
Statele Unite şi aliaţii lor au pregătit o listă a elitelor ruse şi a apropiaţilor preşedintelui Vladimir Putin, care vor fi sancţionaţi dacă Rusia va trimite trupe în Ucraina, a declarat luni un înalt oficial american.
Marea Britanie l-a îndemnat pe Putin ”să se retragă de pe muschia prăpastiei”, după ce desfăşurarea de trupe ruseşti în apropierea Ucrainei a stârnit temeri de război şi a avertizat, de asemenea, că orice incursiune va declanşa sancţiuni împotriva companiilor şi persoanelor cu legături strânse cu Kremlinul.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a numit avertismentul britanic ”foarte deranjant”, spunând că face Marea Britanie mai puţin atractivă pentru investitori şi ar dăuna companiilor britanice.
”Nu se văd sau nu se aud adesea astfel de ameninţări directe de a ataca afacerile. Un atac al unei anumite ţări asupra afacerilor ruseşti implică măsuri de retaliere, iar aceste măsuri vor fi formulate pe baza intereselor noastre, dacă vor fi necesare”, a spus el.
Premierul britanic Boris Johnson urmează să călătorească în Ucraina marţi.
Consiliul de Securitate al ONU s-a reunit luni, la cererea Statelor Unite, pentru a discuta despre desfăşurarea trupelor Rusiei. Statele Unite au descris întâlnirea organismului format din 15 membri drept o şansă pentru Rusia de a se explica.
La întâlnire, ambasadorul Rusiei la Naţiunile Unite, Vasili Nebenzia, a declarat că afirmaţia Occidentului că a desfăşurat 100.000 de soldaţi în apropierea Ucrainei nu a fost confirmată de organismul internaţional. El a spus că discuţiile Statelor Unite despre război sunt provocatoare, că Rusia desfăşoară frecvent trupe pe propriul său teritoriu şi că criza din Ucraina este o problemă internă.
Ambasadorul Chinei la ONU a declarat că China nu vede trupele Rusiei de lângă graniţă ca pe o ameninţare şi a îndemnat toate părţile să nu agraveze situaţia.
De la destrămarea Uniunii Sovietice în 1991, Londra a devenit paradisul preferat pentru ieşirile de bani din fostele republici sovietice.
Oponenţii lui Putin au îndemnat de mult Occidentul să fie dur cu banii ruşi, dar oligarhii şi oficialii ruşi continuă să-şi etaleze averea în cele mai luxoase destinaţii ale Europei.
Atât Washingtonul, cât şi Londra au refuzat să numească persoanele pe care intenţionează să le vizeze cu sancţiuni.
”Oamenii pe care i-am identificat sunt în sau în apropierea cercurilor interne ale Kremlinului şi joacă un rol în luarea deciziilor guvernamentale sau sunt cel puţin complici la comportamentul destabilizator al Kremlinului”, a spus oficialul american de la Washington.
"Colegii lui Putin nu vor mai putea să-şi folosească soţii sau alţi membri ai familiei ca împuterniciţi pentru a se sustrage de la sancţiuni. Sancţiunile i-ar separa de sistemul financiar internaţional şi ar asigura că ei şi membrii familiei lor nu se vor mai putea bucura de avantajele păstrării banilor lor în Occident şi să meargă la universităţi de elită occidentale”.
Deşi Rusia, care a confiscat Crimeea din Ucraina în 2014 şi sprijină rebelii pro-ruşi care luptă cu forţele guvernamentale în estul Ucrainei, neagă să plănuiască vreo incursiune ulterioară, ea cere garanţii de securitate majore, inclusiv promisiunea NATO de a nu admite niciodată Ucrainaîn alianţă.
Unele ţări NATO, inclusiv Statele Unite şi Marea Britanie, au trimis arme în Ucraina, deşi au exclus trimiterea de trupe acolo pentru a lupta.
Ambasadoarea SUA la ONU: Acțiunile Rusiei la granița cu Ucraina nu sunt responsabile
La ședința Consiliului de securitate ONU, convocată de Statele Unite pentru a discuta tensiunile de la granița ruso-ucraineană, ambasadoarea americană Linda Thomas-Greenfield a asigurat că intenția Statelor Unite nu este de a slăbi Rusia, așa cum susținuse ambasadorul rus la ONU, Vasili Nebenzia.
„ (...)salutăm Rusia ca membru responsabil al comunității internaționale. Dar acțiunile sale la granița cu Ucraina nu sunt responsabile. Amenințările cu o potențială agresiune la granița sa cu Ucraina sunt o provocare. Faptul că noi luăm la cunoștință ce se întâmplă pe teren nu este o provocare. Avertismentul că vor fi repercusiuni dacă cerințele Rusiei de securitate nu sunt satisfăcute este o provocare. Faptul că noi încurajăm o soluție diplomatică, nu este o provocare. Provocările vin din partea Rusiei, nu din partea celorlalți membri ai Consiliului de securitate”.
Iohannis a discutat telefonic cu Zelenski.
Convorbirea dintre Iohannis şi Zelenski a avut loc în contextul aniversării a 30 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice între România şi Ucraina, respectiv al evoluţiilor îngrijorătoare de securitate din imediata proximitate a Ucrainei, în regiunea Mării Negre.
Preşedintele României a exprimat disponibilitatea avansării cooperării bilaterale, prin lărgirea cadrului juridic şi valorificarea potenţialului existent în domeniul economic, inclusiv comercial, al conectivităţii fizice şi cooperării transfrontaliere, precum şi în domeniul cultural. De asemenea, preşedintele Klaus Iohannis şi-a arătat susţinerea pentru continuarea negocierilor privind finalizarea Declaraţiei comune privind perspectiva europeană a Ucrainei, document aflat în discuţie în plan bilateral de anul trecut, cu luarea în considerare a elementelor de interes pentru România.
Preşedintele Klaus Iohannis a acordat un spaţiu amplu, în convorbirea telefonică, soluţionării problemelor legate de drepturile persoanelor aparţinând minorităţii române din Ucraina, îndeosebi privind protecţia identităţii lingvistice a etnicilor români. În acest sens, preşedintele României a reiterat aşteptarea ca, pornind de la recunoaşterea identităţii între limba română şi aşa-zisa „limbă moldovenească”, confirmată de partea ucraineană în luna aprilie 2021, Ucraina să recunoască oficial inexistenţa „limbii moldoveneşti”.
Salutând reluarea, în septembrie 2021, a rundelor de negociere la nivel de secretari ai Comisiei interguvernamentale mixte româno-ucrainene privind protecţia drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, preşedintele Klaus Iohannis a subliniat necesitatea obţinerii unor rezultate concrete, cât mai curând posibil, care să permită semnarea unui nou Protocol, precum şi reluarea activităţii Comisiei în plenul său.
Preşedintele Volodâmâr Zelenski a menţionat că înţelege preocupările părţii române legate de drepturile persoanelor aparţinând minorităţii române şi şi-a manifestat disponibilitatea pentru identificarea de soluţii.
Cei doi şefi de stat au avut un schimb aprofundat de opinii cu privire la situaţia de securitate din regiune.
În acest context, preşedintele României a reiterat sprijinul ferm al ţării noastre pentru suveranitatea Ucrainei şi integritatea sa teritorială, precum şi pentru aspiraţiile sale europene şi euroatlantice.
Preşedintele Klaus Iohannis a arătat că este inacceptabilă ameninţarea cu folosirea forţei şi tentativa de subminare a actualilor parametri ai arhitecturii europene de securitate, precum şi încercările de recreare a unor ,,sfere de influenţă” şi a reafirmat susţinerea puternică a României pentru dreptul Ucrainei de a-şi alege propriile opţiuni de politică externă şi de securitate.