Orbán spune la Moscova că Rusia şi SUA se pot înţelege
Premierul maghiar Viktor Orban a spus marţi, după întâlnirea la Moscova cu Vladimir Putin, că el consideră posibil un acord asupra securităţii europene între Rusia, de o parte, şi SUA şi NATO de cealaltă parte, în pofida divergenţelor semnificative.
Orban s-a aflat azi la Moscova, pentru a obține de la Putin gaz mai ieftin în schimbul unui sprijin de de imagine.
''M-am convins astăzi că divergenţele de poziţii existente pot fi surmontate şi este posibil să se semneze un acord care să garanteze pacea, să garanteze securitatea Rusiei şi să fie de asemenea acceptabil pentru statele membre ale NATO'', a declarat Orban, potrivit Reuters, la conferinţa de presă desfăşurată după discuţia cu Putin, întâlnire care a durat aproape cinci ore.
Premierul ungar, care a descris vizita sa la Moscova drept o ''misiune de pace'', şi-a manifestat speranţa că discuţiile ce vor urma în zilele şi săptămânile următoare vor conduce în final la un acord.
Du-te-vino spre Kiev și Moscova
Două vizite de stat au marcat ziua de ieri: cea a lui Boris Johnson la Kiev, pentru o întâlnire demonstrativă cu Volodimir Zelenski; și cea a lui Viktor Orbán la Moscova, pentru a obține de la Putin gaz mai ieftin în schimbul unui sprijin de imagine.
Johnson în Ucraina
Luni, Boris Johnson fusese nevoit să anuleze o discuție telefonică cu Vladimir Putin, din pricina prezentării în parlamentul britanic a raportului care îi pune în cauză atitudinea în timpul celor doi ani de pandemie (raport pe care l-am prezentat aici), ceea ce explică și zelul lui Johnson de a dubla efectivele militare britanice în Europa de est (țările baltice și Polonia), dar și felul în care el insistă ca și ceilalți membri din NATO să facă la fel.
La Kiev, Boris Johnson a repetat, cum o rezumă The Guardian, că o invazie rusă ar provoca «o catastrofă». The Times, la Londra, în acest timp, subliniază că Putin continuă să susțină că cei care vor un război sunt SUA, NATO și Occidentul în general. (Am mai scris ieri despre cum, pentru prima oară, militarii britanici prezenți în Polonia se antrenează într-un mediu urban similar celui din Ucraina, pentru situații în care ar fi nevoiți să pătrundă în clădiri și să neutralizeze inamici împrăștiați prin încăperi, ca o simulare a unor bătălii în interiorul orașelor, o situație de gherilă urbană care s-ar produce sigur în cazul unei invazii ruse în Ucraina.)
Găsim azi un titlu identic în Financial Times: «Putin spune că SUA caută să atragă Rusia într-un război».
Cum o rezumă și Washington Post, Putin a spus că «este limpede că îngrijorările fundamentale ale Rusiei sunt ignorate» de Occident.
Orbán afirmă la Moscova că Rusia şi SUA se pot înţelege
Premierul maghiar Viktor Orbán a spus marţi, după întâlnirea sa la Moscova cu Vladimir Putin, că el consideră posibil un acord asupra securităţii europene între Rusia, pe de o parte, şi SUA şi NATO de cealaltă parte, în pofida divergenţelor semnificative care rămân.
Orbán s-a aflat ieri la Moscova pentru a obține de la Putin gaz mai ieftin în schimbul unui sprijin de de imagine.
Orbán a descris vizita sa la Moscova ca pe o ''misiune de pace'', și şi-a exprimat «speranţa că discuţiile ce vor urma în zilele şi săptămânile următoare vor duce în final la un acord».
Contorsiunile și echilibristica lui Erdogan în Ucraina
Dar nu doar Ungaria, țară membră în UE și în NATO, trebuie să facă dovada unei adevărate echilibristici diplomatice, navigând între Rusia și Occident, ci și Turcia, țară de asemenea membră în NATO.
Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, este așteptat joi la Kiev de omologul său ucrainean. O întâlnire al cărei scop anunțat este de a întări un parteneriat militaro-industrial dezaprobat de Moscova.
Oferta lui Erdogan de mediere în conflict a fost imediat respinsă de Kremlin, care a acuzat rapid Turcia că ațâță „pornirile militariste” ale Ucrainei. Rusia e nemulțumită de livrarea unor drone turcești de tip Bayraktar TB2 către armata ucraineană, drone pe care Kievul care le-a folosit în octombrie 2021 pentru a lovi un lansator rus de obuze folosit de separatiștii din Donbas sprijiniți de Kremlin.
Cu toate avertismentele Moscovei, constată Le Monde, Ankara continuă să sprijine Kievul. În primul rând, Turcia nu recunoaște anexarea Crimeei, patria istorică a tătarilor, aliați ai imperiului otoman. Anexarea peninsulei Crimeea nu este recunoscută de Turcia, în ciuda insistențelor lui Putin pe lângă Erdogan. Pe deasupra, fiind membru în NATO, Turcia sprijină, teoretic, ideea aderării la Alianță a Ucrainei și Georgiei.
Dar, încheie Le Monde, un conflict militar pe față, direct, între Rusia și Ucraina, ar fi o tragedie nu doar pentru Europa, ci și pentru Turcia, care ar trebui să pună capăt acestei echilibristici, pierzându-și ăîn același timp statutul de putere regională.
Iohannis îi cere lui Zelenski să recunoască oficial inexistența „limbii moldovenești”
Președintele României, Klaus Iohannis, i-a cerut președintelui ucrainean Volodimir Zelenski ca, pornind de la recunoașterea identității între limba română și așa-zisa „limbă moldovenească”, confirmată de partea ucraineană în luna aprilie 2021, Ucraina să recunoască oficial inexistența „limbii moldovenești”. Protecția identității lingvistice a etnicilor români din Ucraina, protejarea drepturilor minorității române în general, a fost unul din subiectele unei convorbirilor telefonice, purtată de cei doi lideri marți, relatează Digi 24.
De anul trecut, în Ucraina a intrat în vigoare noua lege a învățământului – adoptată în 2017 – care nu mai permite decât predarea în limba ucraineană, , în detrimentul sutelor de mii de copii vorbitori acasă de română, bulgară, maghiară sau poloneză.
Noua lege ucraineană a învățământului a fost o surpriză neplăcută pentru sprijinitorii străini ai Kievului și a stârnit de la început proteste în țările vecine, chiar și în unele, precum Polonia, care au fost fără rezerve de partea Ucrainei și împotriva Rusiei.
Destinată a limita folosirea limbii ruse, legea afectează direct și celelalte minorități, în primul rând românii și bulgarii, dar și polonezii sau maghiarii. Tocmai aceștia din urmă au protestat cel mai vehement, deși sunt mult mai puțin numeroși în Ucraina decât vorbitorii de română sau bulgară.
Deja în Cernăuți și Herța, româna nu mai poate fi limbă regională. Administrația regională din Cernăuți le-a cerut celor din Herța, Hliboca și Noua Suliță să anuleze deciziile trecute prin care limba română obținuse statut de limbă regională și putea fi folosită, alături de ucraineană, în unitățile administrative locale.
Legea care permitea asta fusese promulgată în 2012 de mult hulitul azi fost președinte pro-rus Viktor Ianukovici, cel gonit de revolta de pe Maidan în 2014. Legea prevedea stabilirea utilizării oficiale a limbilor regionale în activitatea autorităților publice locale în teritoriile unde trăiesc peste 10% din vorbitorii acelor limbi
Washingtonul e dispus să negocieze cu Rusia un acord rachetele sol-aer sau trupele staționate în Ucraina
Statele Unite sunt dispuse să negocieze cu Rusia un acord privind rachetele lansate de la sol sau forțele militare staționate în Ucraina, dezvăluie documente publicate miercuri de cotidianul spaniol El Pais. Ar fi vorba de răspunsurile confidențiale trimise săptămâna trecută de Statele Unite și NATO la cererile de securitate ale Moscovei.
În schimb, Statele Unite și NATO resping semnarea unui acord bilateral privind securitatea în Europa cu Rusia și blocarea unei viitoare aderări a Ucrainei la Alianța Nord-Atlantică. Acestea sunt două dintre principalele cereri prezentate de Moscova pentru a pune capăt crizei din Ucraina într-un moment de maximă tensiune între Rusia și Occident, care amenință securitatea euro-atlantică.
Potrivit documentelor publicate de El Pais, Statele Unite și NATO se declară deschise la negocieri privind acordurile de dezarmare și măsuri de consolidare a încrederii în diferite forumuri – precum Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), Dialogul de stabilitate strategică SUA-Rusia și Consiliul NATO-Rusia – ale căror succes este însă condiționat de o detensionare a amenințării militare ruse la adresa Ucrainei. Asta arată două documente confidențiale trimise miercurea trecută de Washington și NATO la Moscova, obținute de cotidianul spaniol El Pais.
„Având în vedere consolidarea substanțială, neprovocată, nejustificată și în curs de desfășurare a armatei ruse în și în jurul Ucrainei și în Belarus, solicităm Rusiei să detensioneze imediat situația într-un mod verificabil, în timp util și de durată”, i-ar fi transmis NATO Moscovei.
„Este poziția guvernului Statelor Unite conform căreia progresele în aceste probleme pot fi realizate doar într-un mediu de detensionare în ceea ce privește acțiunile amenințătoare ale Rusiei față de Ucraina”, ar fi avertizat Washingtonul, potrivit documentelor obținute de El Pais, care însă nu a precizat cum a ajuns la acestea.
Documentele confidențiale au fost publicate înainte de un apel telefonic între președintele rus Vladimir Putin și premierul britanic Boris Johnson privind tensiunile de la granița ruso-ucraineană, unde Moscova a masat zeci de mii de soldați și echipament militar greu.
În documente s-ar vorbi despre măsuri de evitare a unor incidente militare, demonstrând Moscovei că în România și Polonia, membre NATO, nu sunt instalate rachete Tomahawk. „NATO este o Alianță defensivă și nu reprezintă nicio amenințare pentru Rusia”, se arată în documentul care ar fi răspunsul Washington-ului la pretențiile Rusiei.
Marți, la Moscova, președintele Vladimir Putin a spus că Statele Unite și NATO, în răspunsurile lor oficiale, ar fi ignorat cererile de securitate ale Rusia. Mai mult, Putin a criticat agresivitatea Statelor Unite, care – în opinia sa – ar vrea să provoace Rusia la o reacție militară pentru a avea un pretext să impună sancțiuni și mai grele Moscovei.
Reluând argumentele președintelui, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov a declarat pe 2 februarie că Rusia a pus la punct o strategie pentru a contracara eventualele sancțiuni americane și pentru a diminua consecințele acestora și a îndemnat Casa Albă să nu mai provoace o „creștere a tensiunilor” în Europa.