Putin va discuta cu Johnson prin telefon
Președintele rus Vladimir Putin și premierul britanic Boris Johnson urmează să aibă o discuție telefonică, miercuri, 2 februarie, pe fundalul creșterii îngrijorărilor privind masarea de trupe ruse la granița cu Ucraina.
Boris Johnson a vizitat Kievul marți, 1 februarie, unde s-a întâlnit cu președintele ucrainean, Volodimir Zelenski. El a declarat că trupele ruse concentrate la granița cu Ucraina, peste o sută de mii în prezent, reprezintă „probabil cea mai mare demonstrație de ostilitate împotriva țării”.
Premierul Johnson a reiterat că Marea Britanie are pregătit un pachet de sancțiuni împotriva Moscovei care vor fi puse în aplicare dacă „Federația Rusă avansează pe teritoriul statului vecin”. El a mai adăugat că țările occidentale „sunt interesate pentru un dialog”, dar a precizat că „sancțiunile sunt deja pregătite”. Boris Johnson a mai cerut Rusiei să facă un pas înapoi și să aleagă „calea diplomației”.
Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a făcut marți, 1 februarie, primele sale declarații publice în privința crizei cu Occidentul. Liderul de la Kremlin a insistat că „analizează cu atenție răspunsurile scrise primite de la Statele Unite și NATO” săptămâna trecută, dar a adăugat că „este deja clar că preocupările fundamentale ale Rusiei au fost ignorate”.
Olanda oferă Kievului sprijin pentru securitatea cibernetică
Premierul olandez Mark Rutte a promis sprijin Ucrainei pentru securitatea cibernetică, în timpul unei vizite astăzi la Kiev. Într-o conferinţă de presă comună ținută cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, Rutte a spus că ţara sa doreşte să ofere consultanţă de specialitate în domeniu.
În ianuarie, Ucraina a fost afectată de un atac informatic serios vizând piratarea website-urilor guvernului, atac pe care l-a atribuit Rusiei.
Rutte nu a comentat despre posibile livrări de arme din Ţările de Jos către Ucraina, deşi anterior şi-a manifestat dorinţa de a face acest lucru. Zelenski a spus că Ucraina a predat acestei ţări din UE o listă de nevoi militare. În acelaşi timp, el a subliniat: "Ne gândim doar la pace".
Vizite precum cea a lui Rutte sunt menite să ajute la stabilizarea economiei ucrainene, a mai declarat Zelenski. Prim-ministrul britanic Boris Johnson şi premierul polonez Mateusz Morawiecki au fost marţi la Kiev pentru a-şi arăta sprijinul pentru Ucraina.
Poate oare "finlandizarea" fi aplicată Ucrainei?
«Poate oare "finlandizarea" fi aplicată Ucrainei?» Este întrebarea pe care o pune cotidianul francez Le Monde în numărul său de astăzi.
Echilibrul Războiului Rece impusese o serie de condiții de „neutralitate” (despre care am mai scris aici) impuse anumitor țări-tampon dintre cele două blocuri (Austria, Suedia, Finlanda). Ba chiar, fusese creat conceptul de „finlandizare", termen care a desemnat de-a lungul Războiului Rece o formă particulară de neutralitate, una care se aseamănă mai degrabă cu supușenia și servilitatea față de un vecin puternic. Așa a fost Finlanda vizavi de URSS în timpul Războiului Rece, când presa finlandeză se auto-cenzura, necriticând niciodată URSS-ul, iar Finlanda, oficial neutră, se sovietiza politic din ce în ce mai tare.
Lucrurile se schimbă, însă. Recent, sefa guvernului Finlandei, Sanna Marin, a spus astfel, în cadrul urărilor sale de Anul Nou, că țara sa „își rezervă dreptul de a depune o cerere de aderare la NATO”. Apoi, președintele finlandez, Sauli Niinistö, a abordat aceeași temă în urările sale de sărbători. Ba chiar, guvernul de la Helsinki s-a angajat ca în paralel să-și „reîntărească cooperarea cu Uniunea Europeană în materie de apărare”.
Președintele Niinistö a mai cerut și Uniunii Europene să intervină activ în blocarea acțiunilor agresive ale Rusiei, spunând: „În această situație, Europa nu poate doar să stea și să se uite”. El a adăugat că „este dreptul Finlandei să se alinieze militar cu cine dorește și să intre în NATO”.
Le Monde pune așadar astăzi întrebarea dacă un asemenea sistem de “Finlandizare” nu ar putea fi aplicat Ucrainei, punându-se astfel capăt tuturor tensiunilor actuale.
Tensiuni în guvernul german: ministrul finanțelor ameninţă Rusia cu un răspuns dur în cazul unei agresiuni asupra Ucrainei
Cancelarul Germaniei Olaf Scholz urmează să se întâlnească, la Moscova, pe 15 februarie, cu președintele rus Vladimir Putin, pe fundalul creșterii îngrijorărilor privind concentrarea de trupe ruse la granițele cu Ucraina.
Anunțul a fost făcut de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, care a adăugat că cei doi lideri urmează să poarte o discuție bilaterală „substanțială”.
E de subliniat că Scholz este mai degrabă favorabil menținerii în funcțiune a conductei de gaz din Rusia Nord Stream 2, în vreme ce ministrul finanţelor, liberalul Christian Lindner, a avertizat duminica aceasta că o agresiune a Rusiei asupra Ucrainei ar atrage după sine sancţiuni dure, al căror conţinut a refuzat să-l precizeze pentru a evita, potrivit lui, ca Moscova să se pregătească "din punct de vedere tactic".
La criticile aduse guvernului german pentru faptul că a livrat Ucrainei căşti în loc de armament defensiv, aşa cum solicitase Kievul, şi a blocat trimiterea unor obuziere de către Ucraina, Lindner a replicat că este vorba despre teme "simbolice", care nu reflectă "situaţia reală".
"Din punct de vedere financiar, Germania este cel mai mare sprijin al Ucrainei", a spus ministrul Lindner.