Linkuri accesibilitate

Ucraina limitează învățământul în limbile minoritare, inclusiv româna


Lecție de limba ucraineană într-o școală din Kiev (foto arhivă)

În Ucraina nu se mai poate de acum învăța la școală, începând de la 1 ianuarie, decât în ucraineană, în detrimentul sutelor de mii de copii vorbitori acasă de română, bulgară, maghiară sau poloneză.

Noua lege ucraineană a învățământului, din 2017, a fost o surpriză neplăcută pentru sprijinitorii străini ai Kievului și a stârnit de la început proteste în țările vecine, chiar și în unele, precum Polonia, care au fost fără rezerve de partea Ucrainei și împotriva Rusiei.

Ucraina însăși a făcut mare caz din sprijinirea minorității tătare din Crimeea, persecutată pe față de Rusia. După ocuparea Crimeei de către Rusia în 2014, Kievul a acordat azilul mai multor lideri ai comunității tătare și a permis continuarea difuzării, de pe teritoriul său, a emisiunilor radio în limba tătarilor din Crimeea. Iată însă că noua lege ucraineană a învățământului e discriminatorie și limitează posibilitatea ca elevii aparținând minorităților naționale să studieze pe limba lor.

Destinată a limita folosirea limbii ruse, legea afectează direct și celelalte minorități, în primul rând românii (numiți oficial „moldoveni”) și bulgarii, dar și polonezii sau maghiarii. Tocmai aceștia din urmă au protestat cel mai vehement, deși sunt mult mai puțin numeroși în Ucraina decât vorbitorii de română sau bulgară.

Deja în Cernăuți și Herța, româna nu mai poate fi limbă regională. Administrația regională din Cernăuți le-a cerut celor din Herța, Hliboca și Noua Suliță să anuleze deciziile trecute prin care limba română obținuse statut de limbă regională și putea fi folosită, alături de ucraineană, în unitățile administrative locale. Legea care permitea asta fusese promulgată în 2012 de mult hulitul azi fost președinte pro-rus Viktor Ianukovici, cel gonit de revolta de pe Maidan în 2014. Legea prevedea stabilirea utilizării oficiale a limbilor regionale în activitatea autorităților publice locale în teritoriile unde trăiesc peste 10% din vorbitorii acelor limbi.

Succesorul lui Ianukovici, Petro Poroșenko a semnat însă legea contrarie: „Cu privire la funcționarea limbii ucrainene ca limbă de stat” chiar în momentul în care a pierdut alegerile în fața lui Volodimir Zelenski, în mai 2019. Acum în administrație se folosește din nou doar ucraineana, iar limba de stat trebuie utilizată și în spectacolele de teatru, în dublarea filmelor și la televiziune.

În 2017, Poroșenko mai semnase și legea învățământului, care stabilește că învățământul trebuie efectuat doar în limba ucraineana. Până anul trecut, 2020, limbile minoritatilor nationale au putut fi predate până în clasa a cincea, dar de la 1 ianuarie, practic întreaga școlarizare începând cu clasa I a trecut integral pe limba ucraineană. Învățământul în limbile minorităţilor mai este disponibil doar în grădiniţe şi parțial în unele şcoli primare.

Așa cum am arătat-o de la început pe blogul meu Ucraina văzută de la Bruxelles, odată venit la putere Volodimir Zelenski nu a făcut nimic pentru a modifica aceste legi.

Legea învățământului – emisă cu vădit scop de îmbunare a unui discurs naționalist de consum intern – a stârnit proteste (la insistențele Ungariei) chiar și în cadrul NATO. Deja în mai 2018, secretarul general NATO Jens Stoltenberg spunea de la Bruxelles că Ucraina trebuie să găsească o soluţie privind limba de studiu în şcoli.

Ungaria blochează Ucraina în NATO

Ministrul de externe al Ungariei, Péter Szijjártó, a anunțat încă de pe atunci, în 2017-2018, că Budapesta va bloca relațiile Ucrainei la nivel înalt cu NATO, daca Kievul nu renunță la scandaloasa lege a învățământului, care încalcă drepturile minorităților. "Ungaria nu are alte instrumente, decât blocarea aspirațiilor internaționale, europene si euroatlantice ale Kievului" - a spus atunci Szijjártó. "Ucraina trebuie sa garanteze ca legea învățământului, care încalcă grosolan drepturile minorităților, nu va fi pusa in aplicare sub nicio forma pana in anul 2023 si ca in aceasta perioada Ucraina va desfășura consultările necesare cu minoritatea maghiara" - a precizat ministrul maghiar.


Tot în 2018, pe 12 octombrie, Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei a recunoscut ca acea lege constituie un obstacol major pentru educația minorităților nationale din Ucraina in limba lor maternă.

Ungaria n-a încetat să blocheze în ultimii trei ani, din 2017 încoace, participarea Ucrainei la reuniuni NATO la nivel ministerial.

Asta pune o mare problemă Kievului. Ucraina a introdus încă din vremea lui Poroșenko aderarea la NATO în Constituție ca obiectiv național, însă lucrul este absolut imposibil în condițiile actuale, cu părți din teritoriu ocupate de Rusia și cu legi care învrăjbesc și duc la deteriorarea relațiilor cu vecini cum sunt Ungaria și Polonia, care erau gata să sprijine necondiționat țara.

La care se adaugă și aceea că dată fiind simpatia afișată a autocratului premier maghiar Viktor Orban pentru Vladimir Putin, e greu de imaginat o determinarea unanimă a NATO de a interveni vreodată militar în ajutorul Ucrainei, care nu este decât asociată cu Alianța și care nu e apărată de acel faimos articol 5 al sprijinului militar reciproc.

  • 16x9 Image

    Dan Alexe

    Dan Alexe, corespondentul Europei Libere la Bruxelles, poliglot, eseist, romancier și realizator de filme documentare. 

Vezi comentarii (4)

Acest forum a fost închis
Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG