Pe fundalul deteriorării tot mai rapide a relațiilor Occidentului cu Rusia, premierul britanic Boris Johnson a pornit astăzi spre Kiev, pentru a se întâlni cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Luni, Boris Johnson a fost nevoit să anuleze o discuție telefonică cu Vladimir Putin, din pricina prezentării în parlamentul britanic a raportului care îi pune în cauză atitudinea în timpul celor doi ani de pandemie, motiv pentru care și zelul său de a dubla efectivele britanice în Europa de est (țările baltice și Polonia), dar și felul în care el insistă ca și ceilalți membri din NATO să facă la fel lasă oarecum de bănuit că nu atât teama că Rusia ar putea invada Ucraina e la mijloc, pe cât ar fi dorința de a distrage atenția de la problemele lui de acasă.
Oricare ar fi explicația, nu doar că Marea Britanie își va spori efectivele din cadrul NATO în Europa de est, dar pentru prima oară militarii britanici din Polonia au început de câteva zile antrenamente care îi pun în situații de conflict în mediu urban.
Este vorba de antrenamente cu totul diferite de cele în condiții de front, cu mari desfășurări de tancuri, camuflaj și bombardamente. De astă dată, militarii britanici din Polonia (unitatea numită: Black Horse Troop of the Royal Dragoon Guards) se antrenează, într-un mediu urban similar celui din Ucraina, pentru situații în care ar fi nevoiți să pătrundă în clădiri și să neutralizeze inamici împrăștiați prin încăperi, ca o simulare a unor bătălii în interiorul orașelor, situație de gherilă urbană care s-ar produce sigur în cazul unei invazii ruse în Ucraina.
Franţa e gata să trimită sute de militari în România
Nu doar Marea Britanie își sporește însă prezența militară disuasivă în Europa de est, ci și Franța.
Ministra franceză a apărării, Florence Parly, a amintit că Franţa are deja forţe militare în Estonia, care participă la întărirea apărării acestui stat baltic împotriva potenţialelor ameninţări din partea Rusiei, dar a precizat și că Franţa plănuiește acum să trimită sute de militari în România.
La fel, Germania intenționează să trimită avioane de lupă Eurofighter în România, după ce Franța a anunțat că va trimite în jur de 800 de militari pentru întărirea prezenței NATO, pe fundalul tensiunilor care cresc la granița dintre Rusia și Ucraina. Potrivit postului german public de televiziune ARD, surse „bine informate din domeniul securității” au precizat că în cazul unui nou atac al Rusiei asupra țării vecine, NATO va mai trimite 1.000 de militari în România, țară care are o graniță de peste 650 de kilometri cu Ucraina.
În Bulgaria vecină sunt așteptate două avioane de luptă olandeze, în timp de două nave militare spaniole vor patrula în largul coastelor la Marea Neagră.
În răspunsul lor scris dat săptămâna trecută Kremlinului, atât SUA cât și NATO au repetat că este exclus ca Alianța militară occidentală să își retragă promisiunea, făcută în 2008 la summitului de la București, Ucrainei și Georgiei că într-o zi vor fi membre în NATO. De altfel, tot săptămâna trecută, Javier Colomina, reprezentantul special al NATO pentru Caucazul de Sud și Asia Centrală, a declarat că Georgia trebuie să ia măsuri acum pentru a se pregăti să adere la Alianță, chiar dacă momentul aderării deocamdată este amânat.
E vorba, desigur, doar de o chestiune de principiu. Experții știu că până la aderarea efectivă a Ucrainei și Georgiei la NATO ne putem aștepta să treacă decenii. Deocamdată, revenind la apărarea Ucrainei, cu excepția livrărilor concrete de armament din SUA și Marea Britanie, celelalte promisiuni occidentale trebuie încă să se concretizeze.
Este vorba de ajutor militar promis — dar încă nelivrat — de către Estonia, Letonia, Lituania, Cehia și Polonia, dar și de Danemarca, Olanda sau Spania.
Anunțul Germaniei că va trimite 5.000 de căști militare a fost însă primit cu sarcasm în Ucraina. Le Monde l-a citat pe primarul Kievul, fostul boxer Vitali Kliciko, cunoscut ca fiind foarte slobod la gură, care a exclamat: „Ce-o să ne trimită Germania după asta? Niște perne?”
