Ungaria nu vrea trupe NATO pe solul său
În vreme ce presiunea rusă continuă să crească și să se acumuleze asupra Ucrainei, iar Statele Unite au început marți 8 februarie 2022 să transfere trupe în România, ministrul maghiar de externe Péter Szijjártó a declarat ieri pentru Euronews că țara sa nu dorește trupe NATO pe teritoriul său (contrastând cu desfășurarea de trupe NATO și SUA în Polonia, România și țările baltice).
Ungaria nu are nevoie de trupe NATO, a spus Szijjártó, pentru că “forțele armate naționale sunt trupe NATO” și că ele sunt suficient de pregătite să apere teritoriul național.
La fel, Szijjártó a repetat că țara sa se opune sancțiunilor impuse Rusiei, pentru că acestea ar fi “inutile” și ineficiente.
OSCE își retrage personalul din Donețk
Rusia şi-a exprimat duminică îngrijorarea faţă de decizia unor ţări de a-şi reloca personalul din cadrul Misiunii speciale a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) de monitorizare a încetării focului în estul Ucrainei, din cauza ameninţării unui atac rusesc.
Potrivit Ministerului rus de Externe, preşedinţia poloneză în exerciţiu a OSCE şi secretarul general al organizaţiei, Helga Schmid, au informat părţile implicate cu privire la decizia ''unor ţări'' de a-şi muta personalul naţional din cadrul misiunii ''din cauza deteriorării condiţiilor de securitate''.
''Aceste decizii nu pot decât să ne îngrijoreze foarte mult. Misiunea este târâtă în mod deliberat în psihoza militaristă întreţinută de Washington şi folosită ca un instrument pentru o posibilă provocare'', a declarat purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse, Maria Zaharova, într-un comunicat.
Olaf Scholz în drum spre Kiev și Moscova
Cancelarul german Olaf Scholz îi va vorbi lui Vladimir Putin despre “consecinţele dure” ale unui eventual atac asupra Ucrainei, la întâlnirea de săptămâna viitoare, dar nu se aşteaptă la rezultate, a afirmat o sursă din guvernul Germaniei.
“Cancelarul va spune clar că orice atac asupra Ucrainei va avea consecinţe dure şi că nu trebuie subestimată unitatea dintre Uniunea Europeană, SUA şi Marea Britanie”, a afirmat sursa guvernamentală.
Scholz îi va spune lui Putin că masarea trupelor la frontieră poate fi interpretată doar “ca o ameninţare”. “Nu mă aştept la rezultate concrete, dar aceste discuţii directe sunt importante”, a precizat sursa citată.
Olaf Scholz se va deplasa luni la Kiev, pentru o întâlnire cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, iar marţi va merge la Moscova, unde îl va întâlni pe Putin.
Convorbire telefonică Nicu Popescu și Dmitro Kuleba despre tensiunile cu Rusia
Rusia continuă să nege că ar avea intenția să atace Ucraina, deși a trimis, potrivit estimărilor occidentale, peste 100 000 de militari în apropierea graniței cu țara vecină. Totodată, Putin a trimis în Belarus în jur de 30.000 de militari pentru manevre comune cu armata belarusă, care au loc în apropiere de granița cu Ucraina.
Mai multe țări și-au rechemat personalul ambasadelor și și-au sfătuit să părăsească Ucraina. Președintele american Joe Biden a cerut cetățenilor americani rămași în Ucraina să părăsească țara imediat din cauza pericolului crescând pe care îl reprezintă trupele ruse, desfășurate la granița cu Ucraina.
O operațiune militară de amploare a Rusiei împotriva Ucrainei ar putea începe „în orice zi”, chiar înainte de încheierea Jocurilor Olimpice de iarnă, a declarat și consilierul pentru securitate națională a Casei Albe, Jake Sullivan, pe 11 februarie, îndemnând cetățenii americani să părăsească Ucraina în 48 de ore.
Într-o declarație făcută Europei Libere la sfârșitul acestei săptămâni, după ședința comună a guvernelor României și R. Moldova la Chișinău, Nicu Popescu și-a reafirmat speranța că actualele tensiuni din regiune „vor fi soluționate prin metode pașnice, prin metoda dialogului, în baza respectului suveranității și integrității teritoriale a tuturor statelor din regiune, evident și a Ucrainei, evident și a R. Moldova. Evident că suntem foarte îngrijorați, dar sperăm că această fază de tensiuni va fi depășită.” Nicu Popescu a asigurat că R. Moldova este pregătită pentru „orice scenarii, negative sau pozitive” legate de situația tensionată de la granița ruso-ucraineană.